4.921 de persoane din Republica Moldova au primit anul trecut certificate de cetăţenie de la Autoritatea Naţională pentru Cetăţenie din România (ANC). La aceştia se adaugă încă 500 de moldoveni care au fost înregistraţi la Iaşi ca cetăţeni români în luna februarie a acestui an. Conform legii, cetăţenia română se dobândeşte la data depunerii jurământului de credinţă. După depunerea jurământului, se eliberează certificatul de cetăţenie română.
Autoritatea Naţională pentru Cetăţenie din România (ANC) a eliberat în cursul anului trecut 4.921 de certificate de cetăţenie pentru persoane din Republica Moldova care au cerut redobândirea cetăţeniei.
Cetăţenii din Republica Moldova solicită cetăţenia română în baza art. 11 din Legea 21/1991 republicată, articol care prevede că „persoanele care au dobândit cetăţenia română prin naştere sau prin adopţie şi care au pierdut-o din motive neimputabile lor sau dacă această cetăţenie le-a fost ridicată fără voia lor, precum şi descendenţii acestora până la gradul III, la cerere, pot redobândi sau li se poate acorda cetăţenia română„.
Există o diferenţă de timp între emiterea ordinului de aprobare a unei cereri de obţinere a cetăţeniei române de către preşedintele ANC şi depunerea jurământului de credinţă faţă de România, ambele fiind etape în procesul obţinerii cetăţeniei române.
Astfel, în termen de trei luni de la data comunicării ordinului preşedintelui Autorităţii Naţionale pentru Cetăţenie de redobândire a cetăţeniei române, persoanele în cauză vor depune jurământul de credinţă faţă de România. După depunerea jurământului, Comisia pentru Cetăţenie eliberează certificatul de cetăţenie română.
Proceduri simplificate
Preşedintele comisiei pentru românii de pretutindeni din Senatul României, Viorel Badea, oferă cu totul alte cifre. El a declarat, pentru portalul UNIMEDIA din R. Moldova că „în ultimele luni, Autoritatea Naţională pentru Cetăţenie a atins un prag maxim – acordarea a 12.000 de cetăţenii româneşti pe lună. Este un trend ascendent. Nu vom opri acest proces până la ultimul cetăţean care va dori să-şi redobândească cetăţenia română”, a spus senatorul. Potrivit senatorului Badea, România ar fi acordat în 2011 circa 80-90.000 de cetățenii românești.
Accelerarea procedurii şi extinderea categoriilor ce pot fi vizate de redobândirea cetăţeniei, măsuri decise de Bucureşti după evenimentele din aprilie 2009 de la Chişinău, au fost criticate de presa europeană, care au acuzat România că bagă în UE „pe uşa din dos” cetăţenii din R. Moldova.
Executivul de la Bucureşti a simplificat procedurile de obţinere a cetăţeniei pentru românii care au dobândit-o prin naştere, eliminând condiţia interviului şi extinzând dreptul până la rudele de gradul III.
Termenul maxim de verificare a condiţiilor a fost redus de la şase la cinci luni de la înregistrarea cererii. La acea dată, premierul Emil Boc declara că „fiind vorba de foşti cetăţeni români, s-a eliminat condiţia interviului care viza cunoaşterea limbii române”, însă cerinţa rămâne în vigoare pentru persoanele care nu au avut cetăţenia română.
Au mai rămas în vigoare şi alte trei cerinţe: loialitate faţă de statul român, vârsta minimă 18 ani; solicitantul să aibă o bună comportare şi să nu fi fost condamnat pentru vreo infracţiune.
Fără taxe
Ministrul de Externe, Cristian Diaconescu, a declarat, recent, că cetăţenii din Republica Moldova nu vor fi nevoiţi să achite taxe pentru obţinerea vizei româneşti după ce ţara noastră va adera la spaţiul Schengen.
„Odată cu aderarea României la spaţiul Schengen va fi păstrat acelaşi regim. Nu există nicio condiţionalitate tehnică legată de această aderare care să implice introducerea unor măsuri suplimentare. Acum discuţia în legătură cu mecanismul Schengen este strict în zona politică, dar nu presupune noi măsuri, inclusiv taxe, vă spun cu toată sinceritatea”, a declarat Diaconescu.
De asemenea, Diaconescu a infirmat informaţiile potrivit cărora România ar putea opri procesul de acordare a cetăţeniei române pentru cetăţenii moldoveni. Ca o dovadă este faptul că tocmai s-a inaugurat o nouă aripă a Secţiei Consulare de la Chişinău.
„Toate aceste acţiuni au avut un singur scop – de a oferi cetăţenilor Republicii Moldova, în mod special condiţii adecvate pentru ca să obţină dreptul de a circula liber. Avem tot mai mulţi solicitanti, deci oamenii din Republica Moldova înţeleg că au acest drept şi aceste servicii sunt oferite într-o manieră profesionită”, a transmis, la rândul său, prim-ministrul Vlad Filat.
