Aderarea României şi Bulgariei la zona liberei circulaţii se va face în două etape. Mai exact, România şi Bulgaria vor fi primite, în martie 2012, doar cu spaţiul aerian şi cel maritim, urmând ca în iulie să fie acceptate şi cu graniţele terestre.
Nu este însă pentru prima dată când la nivel european se recurge la o astfel de soluţie de compromis, pentru a primi un stat în grupul ţărilor membre Schengen. Numai că în cazul acelor state, Consiliul European a optat mai întâi pentru aderarea cu spaţiul terestru şi, ulterior, cu cel maritim şi aerian. Decizia şefilor de stat şi de guvern din Uniunea Europeană vine după o serie de momente tensionate pentru autorităţile de la Bucureşti şi Sofia pe tema Schengen. Şi asta deoarece, la ultimul Consiliu European al miniştrilor de Interne, celor două state li s-a reproşat lipsa reformelor pe parte politică şi pe parte de justiţie, corelându-se astfel forţat aderarea la Schengen de eforturile făcute în cadrul Mecanismului de Cooperare şi Verificare.
Problema aderării României şi Bulgariei la Schengen va fi pusă pe ordinea de zi a viitoarei reuniuni a Consiliului din decembrie chiar de preşedintele Herman Van Rompuy.
Soluţia de compromis
Oficialii UE, reuniţi la Bruxelles, au stabilit că Bulgaria şi România vor adera la spaţiul Schengen în 2012 în două etape, a confirmat şi premierul bulgar Boiko Borisov.
„Până la sfârşitul anului în curs trebuie găsită o soluţie care să asigure aderarea în 2012 a Bulgariei şi a României, conform planului consemnat în protocolul reuniunii la vârf a UE de la Bruxelles, la cererea expresă a lui Herman van Rompuy, preşedintele Consiliului European”, a spus Borisov, prezent la summitul european.
„Bulgaria este cu siguranţă pregătită pentru aderarea la spaţiul Schengen, ca şi România, aşa încât niciunul dintre statele membre nu a ridicat nicio obiecţie”, a precizat premierul bulgar.
Aderarea celor două ţări era planificată pentru primăvara lui 2011, însă Franţa şi Germania s-au opus, pe motiv că Bulgaria şi România trebuie să-şi rezolve problemele legate de corupţie şi crimă organizată. În septembrie, deşi Franţa şi Germania şi-au reconsiderat poziţia, Finlanda şi Olanda au intrat în tabăra oponenţilor.
Băsescu, supărat că a fost trişat
Preşedintele Traian Băsescu a precizat că în cadrul discuţiilor cu liderii europeni a ridicat problema nerespectării unui angajament politic de către Olanda şi Finlanda, statele care s-au opus în cadrul Consiliului de Justiţie şi Afaceri Interne al UE de la sfârşitul lunii septembrie.
„Am ridicat problema nerepectării unui angajament politic de către Olanda şi Finlanda. Sunt două obligaţii majore pe care statele care intră în UE le au: în primul rând să îndeplinească toate criteriile tehnice de acces în zona Schengen şi în al doilea rând să le îndeplinească pe cele din zona euro”. Iar România avusese o înţelegere cu Olanda şi aceasta nu a fost respectată. „Olanda şi Finlanda au refuzat aplicarea tratatului, cu atât mai mult cu cât, şi îmi permit să spun pentru că este o realitate, am avut un angajament politic cu Olanda în septembrie. Nu vreau să spun că premierul olandez nu a avut cuvânt. A nu se înţelege în aceşti termeni. Dar am deblocat propunerea Olandei de a consolida reglementările pe spaţiul Schengen în ideea că va găsi formula realizării unui compromis în privinţa accesului României şi Bulgariei. Pe urmă, premierul olandez a uitat acest lucru când s-a dus la el acasă”.
Amânări peste amânări
O decizie privind aderarea României şi Bulgariei la spaţiul Schengen a fost amânată, în 21 septembrie, în Consiliul JAI. Preşedinţia poloneză a susţinut intens adoptarea unei decizii pozitive. Însă, în urma blocajului generat de poziţia inflexibilă a Olandei, la care s-a raliat şi Finlanda, Polonia nu a supus chestiunea la vot, evitând practic o decizie negativă, care ar fi făcut necesară reluarea unei părţi a procedurii juridice de aderare.
Franţa a propus ajungerea la un compromis care să permită intrarea României şi Bulgariei cu o parte din frontiere, respectiv frontierele aeriene şi maritime în acest an, şi cele terestre anul viitor, conform unor surse de la Bruxelles. Potrivit acestora, Germania a ales să se plaseze pe aceeaşi linie de decizie cu Franţa, deşi în trecut exprimase rezerve.