Sărăcia şi lipsa locurilor de muncă i-au alungat de vasluieni peste hotare. Depopularea masivă din anii trecuţi a lăsat pustiu oraşul din nordul Moldovei. Din 50.000 de locuitori, 10.000 sunt plecaţi, restul sunt funcţionari la stat, pensionari sau şomeri, potrivit Evz.ro.
Evadarea în Italia şi Spania
Datele oficiale arată că 10.000 de vasluieni au plecat la muncă în străinătate. Fiecare locuitor al oraşului cunoaşte măcar o persoană care e plecată să câştige bani muncind în străinătate.
Cei care au rămas acasă sunt şomeri, asistaţi social sau lucrează pe un salariu de mizerie. „Eu câştig 600 de lei pe lună şi lucrez cât e ziua de mare. În altă parte nu am unde să mă duc. Ne mai ajută copiii care sunt plecaţi în străinătate. Am trei băieţi, doi sunt plecaţi şi au luat-o cu ei şi pe nevasta celui de-al treilea”, se plânge Cătălina Puliuc.
Nu este singura căreia i-a plecat aproape toată familia în străinătate. „Eu am rămas fără nevastă şi fără cei doi copii. Au plecat cu toţii, muream de foame aici cu pensia mea. Înainte erau locuri de muncă, duduiau fabricile aici. Acum nu ai unde să mergi să te angajezi şi, dacă îţi găseşti ceva, te plătesc cu 3 lei”, spune Romica Silianu.
5.000 de şomeri
Peste 5.000 de şomeri sunt acum la Vaslui, iar numărul lor creşte de la an la an. Alţi 2.000 sunt asistaţi social şi aproape 500 primesc hrană de la Primărie în fiecare zi. „Locuri de muncă ar mai fi în confecţii, în industria agroalimentară. Avem abatoare multe la Vaslui, serviciile merg bine. Numai că salariile sunt mai mici decât în alte oraşe, aici este problemă mare. Cei care sunt plecaţi mai investesc în oraş, şi-au ridicat case, îşi cumpără aparatură electrocasnică. Numai că nu sunt doar efecte pozitive. Rămânem fără forţă calificată de muncă şi asta dăunează pe termen lung”, spune Vasile Paval, primarul Vasluiului.
Acum în Vaslui funcţionează doar câteva societăţi mai mari: Vastex, Confecţii Vaslui, ambele în domeniul confecţiilor, abatoarele Vascar şi Şafir. În anii 90 fabricile din zona industrială duduiau, oamenii îşi amintesc acum cu nostalgie de AMC, CFS, PECO şi Mecanică. „Nu avem infrastructură, investitorii fug de noi pentru că suntem departe de Iaşi şi de Bacău şi pentru că drumurile sunt proaste. Sperăm ca refacerea drumurilor să ne ajute în relaţia cu investitorii”, spune primarul.
Cea mai dramatică depopulare din ţară
Conform datelor preliminare ale Recensământului, municipiul Vaslui are cea mai dramatică scădere a populaţiei din ţară. Astfel, în ultimii 10 ani, capitala judeţului Vaslui a pierdut 27,82% din populaţia stabilă. Migraţia economică în alte zone ale României sau Uniunea Europeană şi sporul natural negativ al populaţiei sunt principalele cauze care au transformat Vasluiul într-o zona demografică neagră.
Dacă în anul 2002, în municipiul Vaslui a fost recenzată o populaţie stabilă de 70.571 persoane, conform datelor preliminare ale recensământului din 2012, în prezent, Vasluiul mai numără doar 50.935 de persoane.
În clasamentul depopulării, Vasluiul este urmat de oraşe precum Focşani, Tulcea şi Piatra-Neamţ, care au pierdut şi ele peste un sfert din populaţie. Clasarea pe primul loc în ţară în ceea ce priveste depopularea din ultimii 10 ani are la bază mai multe motive. În primul rând, este vorba despre neadaptarea industriei la cerinţele economiei locale, fenomen care a condus la falimentarea a numeroase unităţi de calibru. Sistarea activităţii economice s-a repercutat direct asupra pieţii muncii, care a contabilizat o scădere dramatică a ofertelor de locuri de muncă.
Mai mult, slujbele existente au fost plătite extrem de prost, Vasluiul fiind pe unul din locurile fruntase din ţară în ceea ce priveşte veniturile nete lunare încasate de salariaţi. Dacă la aceste două cauze structurale mai adăugăm şi consecinţele grave ale ultimilor trei ani de criză economică (şomaj galopant, tăierea pensiilor şi salariilor, creşterea preţurilor), depopularea capitalei judeţului Vaslui se anunţă un proces grav şi de lungă durată.
