Criza imigraţiei ilegale din Siria, Libia şi Irak se apropie încet, încet de graniţele României. Problema dă fiori tuturor statelor UE, care nu au ajuns încă la un acord în privinţa distribuirii solicitanţilor de azil în spaţiul comunitar.
Conform uni plan propus de Comisia Europeană în cadrul planului care prevede măsuri de combatere a imigraţiei pe Marea Mediterană şi distribuirea refugiaţilor în spaţiul Uniunii Europene, ţara noastră ar urma să primească 2.362 de imigranţi extracomunitari.
Comisia Europeană propune un mecanism de "relocare" a imigranţilor, în scopul ajutării Italiei şi Greciei. Această schemă se va aplica refugiaţilor din Siria şi Eritreea veniţi în Italia şi Grecia după 15 aprilie 2015 sau după aplicarea mecanismului. În total, 40.000 de refugiaţi ar urma să fie distribuiţi din Italia şi Grecia în alte state membre ale Uniunii Europene.
În cadrul schemei, România ar urma să primească 1.023 de refugiaţi distribuiţi din Italia, respectiv o cotă de 4,26% din totalul de 24.000 de persoane, iar dintre cei 16.000 de imigranţi distribuiţi de Grecia, în România ar putea ajunge 682 (respectiv o cotă de 4,26%), restul imigranţilor urmând să fie distribuiţi în alte 22 de ţări.
Europa, divizată
În acest moment se poartă discuţii aprinse în rândul UE cu privire la un plan de acţiune pentru a întări lupta contra imigraţiei clandestine şi a primirii refugiaţilor şi solicitanţilor de azil.
Statele membre sunt unanime pentru accelerarea repatrierii imigranţilor ilegali şi divizate în ce priveşte asistenţa oferită Italiei şi Greciei, două dintre ţările ale căror sisteme de primire sunt sufocate de sosirea imigranţilor. Ungaria se opune vehement. Ba mai mult, a anunţat că va construi un gard de 170 de kilometri pe graniţa cu Serbia pentru a bloca intrarea imigranţilor.
În perioada următoare, şefii de stat şi de guverne din UE urmează să stabilească dacă vor impune o cotă obligatorie, pentru fiecare ţară, de primire a refugiaţilor.
”România nu este pregătită”
Ţara noastră are o capacitate de doar 920 de locuri în cele şase centre de primire a azilanţilor. Mai exact, cam câţi imigranţi recepţionează autorităţile italiene, pe Mediterana, într-o singură zi. Analiştii politici, dar şi sociologii, atrag atenţia asupra problemelor cu care ar putea să se confrunte România în cazul unui val masiv de imigranţi.
”România nu pare a fi pregătită în nici un fel pentru un val de migraţie. Nu avem mecanismele necesare pentru că nu ne-am confruntat cu aşa ceva vreodată. Chiar dacă putem rezolva problema la nivel instituţional, nu putem garanta că vom fi şi funcţionali”, a declarat, pentru ”Adevărul”, analistul politic Dan Ionescu.
31.000 de permise de reședință pentru străini în România, în trei ani
Peste 31.000 de permise de reședință temporară au fost eliberate de România în ultimii trei ani, țara noastră situându-se pe locul 21 în ierarhia țărilor UE în ceea ce privește fenomenul migraționist, a afirmat Emil Niculescu, reprezentant al Inspectoratului General pentru Imigrări. Cea mai atractivă țară a fost Marea Britanie, unde au fost 600.000 de persoane nou venite pe an. O creștere importantă a înregistrat și Polonia, în care numărul migranților era în anul 2011 de 108.000 de persoane, iar în 2013 se ajungea la 273.000, potrivit Agerpres.
În perioada 2011-2013, cel mai mare număr de imigrați în România a fost înregistrat în rândul cetățenilor moldoveni, turci și chinezi, însă a crescut în această perioadă și numărul cetățenilor din Siria, Afganistan, Irak. Pe de altă parte, datele arată că România se află la mijlocul clasamentului în rândul statelor UE în ceea ce privește migrația ilegală.
