Trei tragedii care au avut în ultima perioadă îi au ca protagoniști pe un bătrân de 91 de ani, pe un taximetrist, de 43 de ani și pe o tânără mamă, de doar 20 de ani. Toți trei și-au pus ștreangul de gât. Anul trecut, aproape 2.500 de români s-au sinucis.
2.408 de români au ales să-și curme viață prin suicid. Pentru a face concrete aceste cifre, traducerea lor în intervale orare înseamnă că la fiecare 3 ore și 42 de minute un român se omoară singur voluntar, iar la fiecare 4 ore și 36 de minute, un conațional se sinucide în ștreang. Asta pentru că 79% din cazurile de sinucidere (1.902) au loc prin spânzurare. Specialiștii Institului de Medicină Legală au explicat că ștreangul este metoda tradițională preferată pentru suicid a românului. Doar 1% se ucid prin împușcare, iar 2 % prin înec. Nu a fost înregistrat niciun caz de sinucidere prin elecrocutare.
Bărbații sunt cei predispuși la acte de suicid, având 82% dintre cazurile înregistrate. Ca un alt amănunt, cele mai multe decese au loc în primele două zile ale săptămânii, luni și marți. Mai mult, județele cu cei mai mulți locuitori sinucigași sunt în Harghita, Covasna, Mureș, Ilfov și Satu Mare. Dispersia pe județe este explicată „prin studii care au demonstrat că această genă are o chemare spre acest gest”, a explicat psihiatrul Gabriel Diaconu. În ceea ce priveşte Ilfovul, medicul crede că motivele numărului mare de sinucigaşi ţin de faptul că „zona face parte dintr-o aglomerare urbană alături de Bucureşti şi de faptul că veniturile populaţiei sunt mai reduse”.
Tinerii, cei mai afectaţi
În întreaga lume, 800.000 de oameni îşi iau singuri viaţa şi mulţi alţii încearcă să se sinucidă. Fiecare sinucidere este o tragedie care afectează familiile, comunităţile şi, la scară largă, întreaga ţară, pentru că efectele se fac resimţite pe termen lung în cazul celor care rămân în urmă. Sinuciderile şi tentativele de suicid se petrec în cazul persoanelor de toate vârstele, în 2012, acestea fiind principalele cauze de deces la categoria de vârstă 15-29 ani, la nivel mondial, în 2012.
Sinuciderile nu se petrec doar în ţările dezvoltate, ci este un fenomen global. Datele arată că 75% din sinuciderile la nivel global s-au întâmplat în ţări slab sau mediu dezvoltate.
Suicidul a fost declarat o problemă de sănătate publică de Organizaţia Mondială a Sănătăţii (OMS). S-a făcut întotdeauna legătura între sinucidere şi suferinţa cauzată de tulburările psihice – depresie, dependenţă de alcool. Totuşi, de foarte multe ori, suicidul apare ca urmare a unor momente de criză, cauzate de incapacitatea oamenilor de a se descurca cu stresul de zi cu zi, cu problemele de natură financiară sau cele de cuplu şi chiar cu bolile cronice şi durerile acute. În plus, conflictele, dezastrele, violenţa, abuzurile şi pierderea unei persoane dragi sunt asociate cu acest comportament. Rata de suicid este crescută în cazul grupurilor considerate vulnerabile, care se confruntă cu discriminarea, cum ar fi refugiaţii şi migranţii, membrii comunităţii gay sau infractorii.
În ceea ce priveşte modalitatea de sinucidere, raportul OMS arată că cea mai răspândită modalitate este otrăvirea, prin consumul unor substanţe pesticide, urmată de spânzurare şi folosirea armelor.
Oficialii OMS avertizează asupra faptului că sinuciderile pot fi prevenite şi că există măsuri standard care pot fi luate în cazul fiecărei comunităţi în parte, cum ar fi reguli stricte cu privire la accesul pe care populaţia îl are la substanţele otrăvitoare şi la toate celelalte mijloace prin care acestea îşi pot lua viaţa; popularizarea acestei probleme într-un mod responsabil în mass-media, introducerea unor reguli privind consumul de alcool, tratarea imediată, posibilă printr-un sistem de control şi prevenire bine pus la punct, a tulburărilor mintale.
O altă problemă intervine în ceea ce priveşte tratamentul acordat celor care au încercat să se sinucidă. Aceştia se lovesc de stereotipurile existente în societate privitoare la oamenii cu probleme psihice şi nu caută ajutorul pe care l-ar putea primi. Se închid în ei şi ajung să repete episodul.
Potrivit OMS, majoritatea statelor din întreaga lume s-a angajat să reducă rata de suicid cu până la 10% până în 2020. Şi totuşi, doar câteva ţări au inclus prevenirea suicidului printre priorităţile din programele naţionale de sănătate publică.
În lume, la fiecare 40 de secunde, un om copleşit de griji îşi pune capăt zilelor. Printre aceşti nefericiţi care renunţă la tot în faţa problemelor la care nu au găsit rezolvări sunt şi mii de români. În 2014, ca şi în 2015, şapte români s-au sinucis în fiecare zi.
Citește și:
Româncă de 28 de ani, s-a aruncat de la etajul cinci la Cuneo, avea patru copii
Condamnat la închisoare pe viață, român de 41 de ani s-a sinucis în închisoarea din Opera (Milano)
