Condiţiile de detenţie din Penitenciarul pentru femei Târgşor au făcut-o pe Elena Udrea să se alăture miilor de arestaţi preventiv sau condamnaţi care acţionează statul român în judecată la Curtea Europeană a Drepturilor Omului (CEDO).
„În mod cert voi face plângere pentru arestul preventiv. Nimeni nu-şi imaginează ce este acolo. Cât am fost acolo, a venit o delegaţie din partea Avocatului Poporului, care s-a crucit. Nu-ţi poţi imagina în ce condiţii se stă acolo. Un spaţiu de 9 metri pătraţi pentru patru persoane, în acei metri pătraţi este şi toaleta, mănânci pur şi simplu în toaleta care nu are uşă. Gândaci, mizerie…Foarte mulţi câştigă deja la CEDO, dar vocea lor nu se aude. Vocea mea se aude. Dacă-i iei pe cei care trăiesc în canal, ei vor spune că este mai bine, dar nu pentru oameni care trăiesc în condiţii normale. Voi reclama modul în care statul asigură acum arestul preventiv tocmai pentru a nu li se întâmpla şi altora”, a spus deputatul după ce a ieşit din penitenciarul de la Târgşor. Aceasta a adăugat că oamenii ies din arest schimbaţi pe viaţă din cauza condiţiilor pe care sunt obligaţi să le suporte.
Ce a afectat-o pe Udrea
Elena Udrea a povestit şi ce i-a lipsit cel mai tare în spatele gratiilor. „Arestul te schimbă foarte mult, nu doar din cauza presiunii psihice, ci şi din cauza condiţiilor minimale pentru o femeie. Nu este o dramă că nu am putut să mă coafez, dar faptul că nu puteai face mişcare înseamnă foarte mult pentru sănătate. Cine pleacă din închisoare, pleacă bolnav pentru toată viaţa”, a arătat deputatul.
Nu este prima oară când parlamentarul atrage atenţia asupra condiţiilor din detenţie. Chiar de la tribuna Camerei Deputaţilor, după ce petrecuse şase zile în spatele gratiilor, în dosarul „Microsoft”, Elena Udrea se plângea că a fost „într-o cameră de trei pe trei metri, în care erau patru paturi, câte două suprapuse, apă caldă era doar dimineaţa şi noaptea, iar WC-ul era de tip turcesc, fără uşă, dotat însă cu un duş pe care îl foloseam să tragem apa. Atunci când nimeni nu-l folosea, puneam un pet pe post de capac ca să nu poată veni şobolanii”.
33 de condamnări la CEDO, în 2014
Doar în 2014, statul român a fost condamnat de CEDO în nu mai puţin de 33 de cazuri, ca urmare a unor plângeri făcute de români care au trecut prin penitenciare. Trendul este unul ascendent, spunea directorul Administraţiei Naţionale a Penitenciarelor (ANP), Claudiu Bejan, în luna iulie a anului trecut, referindu-se atât la plângeri, cât şi la despăgubiri.
Potrivit unui raport al Asociaţiei pentru Apărarea Drepturilor Omului în România (APADOR), în 2013, în singurul penitenciar de femei din România, Târgşor, erau peste 700 de deţinute. Spaţiul total de cazare al penitenciarului este de 1.890 metri pătraţi, ceea ce, împărţit la cele peste 700 deţinute câte erau în 2013, înseamnă 2,67 metri pătraţi de persoană, mult sub cei 4 metri pătraţi de persoană cât prevede norma Comitetului European pentru Prevenirea Torturii şi Tratamentelor sau Pedepselor Inumane sau Degradante, se arată în raport. „Există numeroase camere în penitenciar în care deţinutele dorm câte două într-un pat sau trei în două paturi lipite”, arătau experţii.
Ultimul raport publicat de APADOR – CH arată însă că se poate şi mai rău. O vizită făcută de experţi în septembrie 2014 la Penitenciarul Jilava a scos la iveală că, într-o suprafaţă de 689 de metri pătraţi, sunt instalate 1.792 de paturi, fiecărei persoane revenindu-i doar 0,43 metri pătraţi de spaţiu personal, iar în condiţiile ocupării tuturor paturilor, 0,38 metri pătraţi, se arată în raport.
Problemele lui Udrea cu Justiţia
Elena Udrea a fost eliberată din Penitenciarul Târgşor şi plasată în arest la domiciliu, după ce instanţa supremă a decis definitiv, joi, 7 mai, înlocuirea măsurii arestului preventiv, în dosarul „Gala Bute”.Fostul ministru a ajuns în 30 aprilie la Penitenciarul de la Târgşor, judeţul Prahova, din Arestul central al Poliţiei Capitalei, unde a fost încarcerată din 25 februarie.
Udrea este acuzată de abuz în serviciu în legătură cu organizarea evenimentului „Gala Bute” de către Ministerul Dezvoltării Regionale şi Turismului, luare de mită în legătură cu finanţarea de către acelaşi minister a mai multor contracte şi tentativă la folosirea de documente ori declaraţii false, inexacte sau incomplete pentru obţinerea pe nedrept de fonduri europene.