Grupul interministerial de lucru constituit la nivelul Ministerului Mediului, Apelor şi Pădurilor (MMAP) ia în calcul introducerea timbrului de mediu în preţul carburanţilor, nefiind exclusă varianta unui adaos de 5 bani la fiecare litru de combustibil.
După ce Curtea de Justiție a Uniunii Europene (CJUE) a constatat că statul ar trebui să returneze toţi banii odată, nu eşalonat, oficialii caută soluţii şi pentru returnarea timbrului de mediu, urmând să stabilească cum şi în cât timp vor fi restituite sumele către cei care le vor revendica.
În luna iunie, MMAP anunţa că va constitui un grup de lucru care să analizeze eventuala modificare a legislaţiei existente, în concordanţă cu reglementările naţionale şi europene în vigoare. Grupul de lucru va analiza inclusiv variantele de modificare a legislaţiei, propuse şi aflate în dezbatere în Parlamentul României.
Cu alte cuvinte, este foarte posibil ca în cazul taxei de primă înmatriculare să nu se mai ţină cont de principiul „poluatorul plăteşte”.
La 9 iunie a.c., timbrul de mediu a fost declarat ilegal de Curtea Europeană de Justiţie, iar la 6 iulie, CJUE a decis că statul ar trebui să ramburseze taxa auto integral, nu în 5 ani.
Analizând cauza C 200/14 (Silvia Georgiana Câmpean împotriva Administraţiei Finanţelor Publice a Municipiului Mediaş, devenită Serviciul Fiscal Municipal Mediaş şi Administraţiei Fondului pentru Mediu), CJUE a decis că rambursarea într-o perioadă de cinci ani calendaristici a vechii taxe auto, prin plăţi anuale de 20% din suma datorată, încalcă principiile jurisprudenţei europene, iar statul român nu poate invoca insuficienţa fondurilor în acest sens.
Concret, judecătorii CJUE s-au opus termenului de cinci ani pentru rambursarea vechii taxe auto (denumită, în perioada 2007 – martie 2013, taxă specială pentru autoturisme şi autovehicule, taxă pe poluare pentru autovehicule şi taxă pentru emisiile poluante provenite de la autovehicule), după ce, în ultima perioadă, au pus la zid atât taxa pe poluare, cât şi taxa pentru emisiile poluante – declarate de către CJUE incompatibile cu dreptul Uniunii Europene.
Potrivit datelor oficiale, în perioada 1 ianuarie — 31 martie 2016, suma colectată la Fondul pentru mediu din taxa de timbru pentru autovehicule s-a ridicat la 168 milioane de lei.
O restituire eşalonată nu este corectă
În ultima decizie luată în privinţa taxei auto, Curtea a constatat că o restituire eşalonată a banilor e mai puţin favorabilă decât una integrală: „Principiul echivalenţei trebuie să fie interpretat în sensul că se opune ca un stat membru să prevadă modalităţi procedurale mai puţin favorabile pentru cererile de rambursare a unei taxe care sunt întemeiate pe o încălcare a dreptului Uniunii decât cele aplicabile acţiunilor similare întemeiate pe o încălcare a dreptului intern”, scrie în hotărârea recentă a judecătorilor europeni.
În plus, „un asemenea sistem de rambursare a sumelor (…) îl plasează pe justiţiabil într-o situaţie de incertitudine prelungită cu privire la data la care va obţine rambursarea integrală a cuantumului taxei plătite fără a fi datorate”, se mai arată în decizia CJUE.
Nu în ultimul rând, judecătorii europeni arată că autorităţile române nu pot invoca insuficienţa fondurilor atunci când decid rambursarea eşalonată a taxelor auto: „Nu se poate admite ca un stat membru, în calitatea sa de debitor într-un litigiu precum litigiul principal, să se poată prevala de o insuficienţă a fondurilor pentru a justifica imposibilitatea executării unei decizii judecătoreşti care îi recunoaşte justiţiabilului un drept conferit de ordinea juridică a Uniunii”, este precizat în hotărârea CJUE, care stipulează, practic, că taxa auto trebuie restituită integral.
România a introdus în 2008, în timpul Guvernului Călin Popescu Tăriceanu, prima taxă ce avea ca scop limitarea importurilor de autoturisme second-hand, cu explicaţia că ţara se transformă într-un cimitir al vechiturilor poluante ale Vestului. De atunci taxa a luat o multitudine de forme și denumiri, dar a fost declarată ilegală de fiecare dată de Curtea Europeană de Justiţie.
