În cei trei ani de criză economică, românii au devenit mai vicioşi, cheltuind aproape jumătate din venituri pe alimente, ţigări şi alcool. Pe lângă acestea, oamenii şi-au gestionat banii astfel încât să le fie suficienţi pentru satisfacerea nevoilor primare, scăzând bugetul alocat locuinţei, comunicaţiilor sau transportului.
Se cheltuiesc mai mulţi bani pe ţigări şi alcool
Veniturile lunare sunt atât de scăzute încât nu se poate economisi niciun leu. Ponderea ţigărilor, alcoolului, alimentelor şi băuturilor răcoritoare în cheltuielile de consum ale populaţiei a crescut în timpul crizei, în timp ce procentajele privind sumele alocate pentru amenajarea locuinţei, îmbrăcăminte şi comunicaţii au evoluat negativ, potrivit unei analize a A.T. Kearney pe 11 ţări europene.
Cum cheltuiesc românii
În tot acest context economic, românii au început să îşi gestioneze diferit veniturile lunare. Au făcut concesii, pe de o parte, dar şi rabat, pe de altă parte. Cheltuielile pentru sănătate au urcat de la 4,5% la 4,8% în acest interval. Alimentele şi băuturile răcoritoare au o pondere de 42% în cheltuielile de consum medii lunare de 1.500 de lei pentru o gospodărie în primul trimestru din 2011, faţă de 40,3% în perioada similară din 2008, înainte de declanşarea crizei, când totalul se ridica la 1.300 de lei. Ţigările şi alcoolul au înregistrat o creştere de un punct procentual, de la 6,2% la 7,2%. Ponderea sumelor alocate pentru locuinţă, utilităţi şi alte cheltuieli similare a stagnat la 18,6%, iar cele pentru transport la 5,8%. Românii au cheltuit o parte mai mică a bugetului destinat consumului pentru comunicaţii (4,6%), îmbrăcăminte şi încălţăminte (3,9%), mobilă şi alte cheltuieli (3,8%), respectiv restaurante, hoteluri, recreere, cultură şi educaţie (9,3%). Cea mai amplă scădere, de la 5,5% la 3,9%, a fost înregistrată pentru îmbrăcăminte şi încălţăminte, se arată în studiu.
Vecinii, mai puţin vicioşi
În comparaţie, bulgarii alocă 43,6% din consum pentru alimente şi băuturi răcoritoare, iar cehii numai 19%, în timp ce pentru ţigări şi alcool procentajele sunt de 4,9%, respectiv 2,7%. Utilităţile au o pondere mai mare în cheltuielile de consum din Cehia, de 23%, în timp ce în Bulgaria acestea se situează la 18,6%. Atât bulgarii, cât şi cehii alocă o parte mai mare din buget pentru transport decât românii, la fel şi în cazul comunicaţiilor. Cehii cheltuiesc o parte mai mare din banii pentru consum faţă de români pe îmrăcăminte şi încălţăminte, mobilă, respectiv restaurante, hoteluri, recreere, cultură şi educaţie. România depăşeşte Cehia la cheltuielile pentru sănătate.
De economii nu se mai poate vorbi
Românii au depozite bancare mult mai mici comparativ cu bulgarii, ungurii sau polonezii. În primul trimestru din 2011, cheltuielile lunare ale unei gospodării din România au fost de 356 de euro, în Bulgaria de 273 de euro, iar în Cehia de 855 de euro. În schimb, criza şi instabilitatea economică i-au determinat pe români să fie mai atenţi în privinţa finanţelor personale. Majorările salariale abia vor acoperi inflaţia în acest an şi în 2012, iar gospodăriile nu au, în prezent, suficientă forţă pentru a genera o creştere semnifictivă a Produsului Intern Brut. Valoarea medie a depozitelor bancare ale românilor este de numai 1.193 de euro, cu 60% mai mică faţă de bulgari, de peste două ori mai scăzută comparativ cu ungurii şi polonezii, în timp ce în Germania depozitul mediu pe cap de locuitor trece de 20.600 de euro, potrivit unui studiu A.T. Kearney. În Bulgaria, valoarea medie a depozitelor populaţiei se situează la 1.905 euro, în Ungaria şi Polonia la 2.743 euro, respectiv 2.907 euro, în timp ce Germania are o medie de 20.638 euro. Dintre fostele state comuniste incluse în studiul realizat de firma de consultanţă, Cehia, cu 6.790 euro, şi Slovenia, cu 7.405 euro, au cea mai bună situaţie.
Europenii din Vest au cele mai mari depozite
Restul statelor analizate, Italia, Grecia, Spania şi Franţa, au depozite medii între 13.400 şi 16.773 euro. Datele se referă la valoarea medie a depozitelor pe cap de locuitor în luna mai. Valoarea totală a depozitelor bancare ale populaţiei în România se situa la 25,6 miliarde de euro în mai, în creştere de la 24,3 miliarde de euro în mai anul trecut şi 22 miliarde de euro în mai 2009. Depozitele au crescut în toate ţările din regiune analizate, cu excepţia Greciei.
In Bulgaria, valoarea totală a depozitelor populaţiei se ridică la 14,3 miliarde de euro, în Polonia la 111 miliarde de euro, în Cehia la 71,5 miliarde de euro, în Ungaria la 27,4 miliarde de euro, în Slovenia la 15,2 miliarde de euro, iar în Grecia la 160 de miliarde de euro. Dintre ţările din Europa de Vest analizate, în Germania populaţia are cele mai mari depozite, de 1.687 miliarde de euro, urmată de Franţa, cu 1.091,5 miliarde de euro, Italia, cu 812,7 miliarde de euro, şi Spania, cu 736,2 miliarde de euro.
Românii au avut, în intervalul mai 2010 – mai 2011, cea mai redusă creştere lunară a depozitelor dintre cele 11 ţări analizate, de numai 5,3 euro, în timp ce în Italia şi Grecia depozitele au scăzut. Germanii şi-au majorat depozitele cu 61 de euro lunar în intervalul analizat, la fal ca francezii, Cehia şi Spania cu 52 de euro, respectiv 51 de euro, iar Polonia cu 27,5 euro. Creşteri mai mari comparativ cu România au avut şi Bulgaria, cu 17,4 euro, Slovenia, cu 15,5 euro, şi Ungaria, cu 9,7 euro. In Italia, depozitele au avut o scădere lunară de 0,5 euro în intervalul analizat, iar în Grecia de aproape 180 de euro.
