România este pe lista statelor europene cele mai afectate de fenomenul acaparării terenurilor arabile, arată un studiu realizat de Transnational Institute, care va ajunge pe masa Comisiei Europene. Efectele sunt deja vizibile inclusiv asupra securităţii alimentare.
România, alături de Polonia, Ungaria şi Bulgaria, a devenit punctul fiebinte al Europei din punct de vedere al fenomenului de acaparare a terenurilor arabile, cele mai extinse exploataţii de teren arabil ajungând pe mâna unei categorii active de investitori din care fac parte bănci, fonduri de pensii şi investiţii, cu ajutorul unei noi clase de brokeri, intermediari şi speculatori, arată cel mai recent raport al Transnational Institute (TI), un reputat institut de cercetare şi advocacy cu activităţi la nivel internaţional care lucrează pentru Comisia Europeană.
Potrivit studiului „Land Grabbing and land concentration in Europe„, în ultimii ani România a devenit o destinaţie atractivă pentru investitori, astfel că numărul tranzacţiilor cu teren arabil a crescut de peste trei ori numai în perioada 2005-2009. S-a ajuns astfel ca, potrivit estimărilor TI, 10% din terenul agricol al ţării să fie în proprietatea unor cetăţeni din afara UE, iar alte 20-30% să fie controlaţi de investitori din spaţiul comunitar.
Suprafaţa agricolă a României utilizată în exploataţiile agricole este de circa 13,3 milioane de hectare din care circa 8,3 milioane de ha reprezintă teren arabil, scrie economica.net.
Cazul Robobak în România
Pentru a releva posibilele consecinţe ale fenomenului de acaparare a terenurilor, institutul de cercetare oferă în raportul său exemplul fondului de investiţii Rabo Farm, controlat de banca daneză Robobak, care administrează 315 milioane de euro şi care a cumpărat de-a lungul timpului teren arabil în România. În momentul de faţă, prin cele trei subsidiare locale pe care le controlează, Robobank deţine teren arabil în 51 de sate din Vestul, Sudul şi Estul ţării, pământ pe care îl muncesc de fapt fermierii.
Aceasta în condiţiile în care, acolo unde investeşte, Robo Farm preferă să finanţeze activele fixe (pământul) ale fermierilor care se confruntă cu greutăţi financiare pentru a intra în posesia terenurilor (sistemul „sale-lease back”).
„O investigaţie a Centrului pentru Jurnalism Independent şi De Correspondent a scos la iveală faptul că printre arendaşii Robo Farm sunt politicieni puternici, indivizi acuzaţi de crime precum sclavie, furt sau jaf sau oligarhi cu puternice legături cu oficialităţi corupte. În unele cazuri, sătenii nici măcar nu ştiau de faptul că terenul lor fusese vândut către Robo Farm, primarii confiscându-le practic terenurile pentru a le vinde ulterior. Cel puţin 11 loturi de teren cumpărate de fond sunt acum subiectul unor investigaţii ale instituţiilor anti-corupţie din România cu suspiciunea de fals şi fraudă”, se specifică în raport, mai scrie economica.net.
