Românii sunt recunoscuţi drept mari consumatori de mici, mai ales în perioada verii. Potrivit datelor Asociaţiei Române a Cărnii, românii consumă, anual, între 20.000 şi 25.000 de tone de mici. Doar în minivacanţa de 1 Mai s-au consumat 30-35 de milioane de mici, adică aproximativ 1.500 de tone.
De asemenea, micii tradiţionali româneşti iau şi calea exportului, într-un procent de 5 – 10% din producţie, mai ales în Italia sau Spania, unde sunt comunităţi de români.
În acest context, Asociaţia Română a Cărnii (ARC) intenţionează să demareze procedurile pentru obţinerea protecţiei europene pentru micul tradiţional românesc, un produs care a dobândit, deja, notorietate şi pe piaţa europeană.
„În urma discuţiilor pe care le-am avut cu reprezentanţii Ministerului Agriculturii şi Dezvoltării Rurale privind înregistrarea produselor româneşti în sistemele de calitate la nivel european, care asigură păstrarea tradiţiilor şi conferă produselor valoare adăugată, am identificat o serie de produse din carne al căror caracter tradiţional poate fi demonstrat prin reţete vechi de 30 ani şi care ar putea fi înregistrate ca specialităţi tradiţionale garantate (STG). Dintre acestea, putem enumera: micii, cârnaţii cabanoşi, cotletul haiducesc, dar şi diverse sortimente de salamuri. Urmează ca în perioada următoare să evaluăm care sunt sortimentele cu impact asupra consumatorului, care pot aduce plus valoare procesatorilor şi să începem procedura de înregistrare”, a declarat Dana Tănase, director executiv la Asociaţiei Române a Cărnii (ARC).
România are protejate la nivelul Uniunii Europene patru produse tradiţionale, din care trei au obţinut Indicaţie Geografică Protejată (IGP), respectiv Magiunul de Topoloveni, Salamul de Sibiu şi Novacul afumat din Ţara Bârsei, în timp ce Telemeaua de Ibăneşti a fost înregistrată ca produs cu Denumire de Origine Protejată (DOP). Până la această dată, România nu are niciun produs tradiţional românesc înregistrat ca specialitate tradiţională garantată.