Tot mai multe state europene încep să ignore valorile Uniunii Europene. Prima victimă este libertatea de mişcare. După ce Olanda a prelungit restricţiile pentru muncitorii români şi bulgari, Danemarca a reintrodus controalele permanente la frontierele sale. Motivul invocat de Copenhaga este contracararea infracţionalităţii transfrontaliere.
Danemarca a reintrodus controalele la graniţe, în ciuda avertismentelor primite din partea Bruxelles-ului. Ministrul danez de Externe, Lene Espersen, susţine că este vorba despre un control vamal strict asupra „transportului de obiecte, cum ar fi armele şi drogurile, şi că nu este vorba nicidecum despre un control al identităţii persoanelor sau paşapoartelor lor, şi nici despre controale de frontieră ca pe vremuri”. Prin urmare, la graniţa cu Germania, singura frontieră terestră a Danemarcei, 30 de ofiţeri suplimentari efectuează controale aleatorii. Alţi 20 de vameşi verifică persoanele care intră din Suedia în Danemarca. Numărul ofiţerilor vamali se va dubla pe termen lung, iar la graniţele Damemarcei vor fi introduse noi echipamente de supraveghere.
Premierul danez Lars Lokke Rasmussen a decis să aplice măsurile controversate în urma presiunilor făcute de Partidul Poporului Danez. Formaţiunea de extremă-dreapta are 25 de mandate din totalul de 179 din Parlament şi un cuvânt greu de spus în privinţa deciziilor guvernului minoritar condus de Rasmussen.
Acordul Schengen, încălcat?
Comisia Europeană şi guvernul german au criticat planul pentru că ar putea reprezenta o încălcare a libertăţii de circulaţie în Spaţiul Schengen, mai cu seamă că decizia a fost luată fără nicio consultare prealabilă cu ţările vizate de măsură. Guvernul danez a asigurat Berlinul că turiştii germani care merg în concediu la Marea Nordului nu vor avea de suferit din cauza controalelor. El a încercat să liniştească şi Bruxellesul spunând că noile măsuri respectă acordul Schengen.
Explicaţiile Executivului condus de premierul Rasmussen nu au convins. Ministrul german de Externe Guido Westerwelle a atras atenţia că noile controale ar „putea fi un semnal a ceea ce va urma în Europa”. „Vrem graniţe deschise, nu închise. Vrem să vedem mai mulţi oameni şi mai mult comerţ peste graniţă”, a avertizat şi Harry Carstensen, şeful administraţiei landului german Schleswig-Holstein, aflat la graniţa cu Danemarca.
Izgonirea străinilor
Cel mai radical a fost însă ministrul pentru Afaceri Europene din landul Hessa, liberalul Jörg-Uwe Hahn (FDP). El le-a cerut germanilor să boicoteze turismul danez. „Nu pot decât să le recomand germanilor să-şi schimbe imediat destinaţia de vacanţă, să aleagă în loc de Danemarca, Austria sau Polonia”, a declarat el. Hahn i-a mai sfătuit, potrivit „Bild”, „să nu-şi mai petreacă vacanţa în Danemarca, ci în Polonia sau Austria”. Singura şansă ca Danemarca să renunţe la controlul de la frontiere este ca la alegerile parlamentare din noiembrie opoziţia social-democrată să obţină un rezultat bun. Nu este însă singura măsură controversată care vizează străinii, pe care o ia Danemarca.
Parlamentul a adoptat o lege care înăspreşte pedepsele pentru cetăţenii străini. Toate persoanele care nu au paşaport danez şi care au fost condamnate la închisoare pentru săvârşirea unei infracţiuni vor fi expulzate de pe teritoriul danez imediat după ispăşirea pedepsei. Ministrul Integrării, Søren Pind, a explicat că legea va da un impuls instanţelor daneze să aplice măsura de expulzare. Până de curând, un străin putea fi expulzat doar la cererea unui procuror, lucru extrem de rar. Pind a adus argumente şi de ordin economic pentru măsurile antistrăini. „Nu am nicio reţinere să eliberez ţara de persoanele suspecte că vor să devină o povară pentru Danemarca”, a declarat ministrul Integrării pentru „Jyllands Posten”.
Cu ochii pe imigranţi
Potrivit cotidianului „Welt”, Copenhaga face o diferenţă între imigranţii vestici şi cei „ne-occidentali”. Primii aduc la bugetul Regatului 2,2 miliarde de coroane anual, spre deosebire de primii care costă bugetul 15,7 miliarde de coroane pe an. Søren Pind este cel care le-a cerut imigranţilor, la preluarea funcţiei ministeriale, să accepte asimilarea, nu integrarea socială. Măsurile luate de Danemarca sunt comparate de presa occidentală cu cele luate de extrema dreaptă din Olanda (membră a coaliţiei la guvernare).
Executivul olandez vrea ca pe viitor imigranţii să se integreze fără subvenţii de la stat. Măsura este prevăzută în programul de incluziune a imigranţilor prezentat de curând de ministrul olandez de Interne, Piet Hein Donner. Potrivit planului, imigranţii trebuie să-şi plătească singuri cursurile pentru obţinerea cetăţeniei, iar cei care nu trec de examenul de integrare îşi pierd permisul de şedere în Olanda.
Conform acordului Schengen, ţările aderente pot reintroduce controlul la frontiere numai în baza unei „ameninţări serioase” la adresa securităţii. Situaţiile acestea pot varia de la presiuni migraţioniste la circulaţia unor fani ai cluburilor sportive, cunoscuţi pentru violenţa lor. Acordul Schengen a fost semnat în 1985 în Luxemburg, în oraşul cu acelaşi nume, şi a intrat în vigoare în 1995. Din el fac parte 22 de ţări membre UE dar şi Norvegia, Elveţia şi Islanda, dar nu Marea Britanie sau Irlanda.
