Cu şase luni înaintea alegerilor locale şi europarlamentare din primăvara anului 2014, campania electorală a început deja în Franţa, iar romii au devenit subiectul principal şi ţapul ispăşitor pentru eşecul politicilor sociale. De la Guvern la opoziţie, aleşi locali sau deputaţi europeni, problema romilor a invadat presa franceză şi promite să rămână în prim-plan până anul viitor. Mai grav, controversatul subiect are efect direct asupra integrării României în Schengen.
Anturajul preşedintelui francez, François Hollande, a scurs către mass-media informaţia potrivit căreia Franţa se va opune aderării României şi Bulgariei începând de la 1 inuarie 2014 în spaţiul Schengen de liberă circulaţie. Spre deosebire de raţiunile invocate de alte ţări care se opun, motivul explicit al guvernului francez sunt cele 20.000 de imigranţi romi de pe teritoriul Franţei care „au un mod de viaţă extrem de diferit” de cel al francezilor. Este prima oară în istoria UE când unui stat i se refuză drepturile ce decurg din calitatea de membru pe baza unor criterii „culturale” sau de rasă.
Poziţia Palatului Élysée fost scursă de „un calaborator apropiat” al lui Hollande, care „a declarat categoric” pentru postul de radio Europe1 că „României îi va fi refuzat accesul în spaţiul Schengen de la 1 ianuarie pentru că nu îndeplineşte criteriile”. Ce criterii, oficialul francez nu a precizat, dar întreaga discuţie s-a purtat în contextul declaraţiilor făcutede ministrul francez de Interne, Manuel Valls şi de preşedintele opoziţiei de dreapta, Jean-François Copé, cu privire la situaţia romilor din Franţa. Copé l-a somat pe preşedintele Hollande „să iasă din ceaţă” şi a declarat că „cere ca România şi Bulgaria să nu intre în Schengen până când problema circulaţiei romilor nu va fi definitiv rezolvată”, o poziţie împărtăşită şi de liderul Frontului Naţional, Marine Le Pen, care a cerut în plus, desfiinţarea cu totul a acordurilor Schengen de liberă circulaţie.
La rândul său, ministrul Manuel Valls a legat problema fluxului de imigranţi romi din România şi Bulgaria de eforturile celor două ţări de a se alătura spaţiului fără frontiere interne, manifestându-şi rezervele faţă de acest obiectiv. Ministrul a avertizat că taberele ilegale ale romilor români şi bulgari care s-au stabilit în Franţa – unde trăiesc între 5.000 şi 20.000 de romi – trebuie să fie demolate, asigurând totodată că ocupanţii acestora vor fi expulzaţi în ţările lor de origine.
Bruxelles-ul reacţionează
Afirmaţiile oficialilor francezi au fost judecate suficient de scandaloase de către Comisia Europeană ca să merite o reacţie fermă din partea Comisarului pentru Justiţie Viviane Reding, care a remarcat că de câte ori se apropie campania electorală de câte ori cineva nu vrea să vorbească despre subiecte importante cum ar fi bugetul sau datoria, atunci vorbeşte despre romi”. Tratamentul aplicat romilor de unele ţări membre nu este demn cu Europa secolului XXI, a denunţat comisia, reamintind Parisului că libera circulaţie esta una din valorile de bază ale UE.
Ponta speră
Premierul Victor Ponta consideră că nu există o legătură între aderarea României la Schengen şi minoritatea romă. El precizează că romii se află deja în statele Schengen, fără ca România să fie membră a acestui spaţiu.
„Legătura între romi şi Schengen nu există, pentru simplul motiv că România nu este acum membră a Spaţiului Schengen şi romii sunt acolo. Deci, nu există nici un fel de legătură, nici practică, cu atât mai puţin juridică”, explică şeful Executivului.
Ponta continuă să îşi pună bazele în parteneriatul strategic dintre România şi Franţa, dar recenta confirmare a opoziţiei guvernului din aceeaşi familie socialistă faţă de aderarea noastră la Schengen îl pune într-o poziţie jenantă.
