Câteva organizaţii care luptă pentru drepturile romilor scot tunurile împotriva Academiei Române! Romii sunt nemulţumiţi de faptul că în definiţia cuvântului „ţigan” din Dicţionarul Explicativ al Limbii Române, ediţia 1998, apare şi explicaţia, „epitet dat unei persoane cu apucături rele”. Aşa că vor ca definiţia să fie schimbată, iar Academia Română să prezinte scuze publice.
Florin Cioabă, regele autoproclamat al ţiganilor, este supărat că una din explicaţiile cuvântului „ţigan” din DEX are un sens peiorativ. Sau dispreţuitor. Este vorba despre a treia explicaţie a cuvântului: epitet dat unei persoane cu apucături rele.
Explicaţia a stârnit supărarea unor organizaţii care luptă pentru drepturile romilor. în primul rând, pentru că face o echivalare între cuvântul „rom” şi „ţigan”, care nu înseamnă acelaşi lucru. Şi, în plus, pentru că nu e specificat clar faptul că explicaţia are un sens peiorativ, aşa cum se întâmplă în alte dicţionare.
Organizaţiile care se plâng de explicaţia din DEX au trimis deja o sesizare Consiliului Naţional pentru Combaterea Discriminării. Cer sancţionarea şi obligarea Academiei Române la prezentarea de scuze publice.
Prejudiciu grav?
Avem de-a face cu o identificare discriminatorie şi tendenţioasă, care promovează stereotipuri negative în legătură cu minoritatea romă, consideră reprezentanţii Agenţiei de Dezvoltare Comunitară „împreună”, ai Asociaţiei Romilor „Egalitate de şanse” Tulcea şi ai Asociaţiei ACCEPT.
„Considerăm că echivalarea termenului „rom” cu termenul „ţigan” şi nespecificarea expresă a caracterului peiorativ şi popular al definiţiilor pentru termenul „ţigan,” omisiune care determină asocierea etniei rome cu criminalitatea (apucăturile rele) constituie o faptă de discriminare şi cauzează un prejudiciu grav şi cert minorităţii rome, aducând atingere demnităţii umane a persoanelor aparţinând acestei minorităţi. De asemenea, determină perpetuarea unor stereotipuri discriminatorii la nivelul populaţiei”, declară directorul executiv al Agenţiei „împreună”, Gelu Duminică.
Reprezentanţii Academiei Române au declarat că la următoarea ediţie a DEX-ului vor elimina explicaţia buclucaşă.
Nu definiţia îl face pe om
Deranjul provocat de conotaţiile academice nu-i afectează pe doi reprezentanţi de seamă ai etniei, deputaţii Mădălin Voicu şi Nicolae Păun. Din start, Voicu declară că nu-l interesează „elucubraţiile şi bufeurile unor ţigani care îşi imaginează că termenul are vreo legătură cu calitatea omului”, stricând astfel şi mai rău imaginea romilor.
Păun este „parţial de acord” cu supărarea coetnicilor, nu pentru că i-ar scăpa sensul peiorativ, ci pentru că ştie foarte bine că modificarea unei definiţii este doar apă de ploaie dacă romii nu-şi schimbă comportamentul. Ca urmare, „va fi bine” dacă Academia admite modificarea de bunăvoie, dar asta nu îi va scuti pe romi de obligaţia de a-şi schimba şi ei comportamentul. „Putem să ne numim cum vrem, şi Făt-Frumos din lacrimă, că tot aia e dacă în maşini sau pe stradă vedem ţiganii înjurănd sau făcând toate nebuniile”, conchide Paun.
Definiţia din DEX a cuvântului „ţigan”
ţigan, -a, ţigani, -e, s. m., adj. I. S. m. 1. Persoana ce face parte dintr-o populaţie originară din India şi răspândită în mai toate ţările Europei, trăind în unele părţi încă în stare seminomadă. Expr. A arunca moartea în ţigani # a arunca vina pe altul. A se muta ca ţiganul cu cortul # a se muta foarte des; a fi nestatornic. A se îneca ca ţiganul la mal # a nu reuşi, a eşua într-o acţiune tocmai când era pe punctul de a o duce la bun sfârşit. Tot ţiganul îşi laudă ciocanul, se spune despre cei care se laudă cu ceea ce le aparţine. E învăţat ca ţiganul cu ciocanul (sau cu scânteia), se spune despre cei deprinşi cu nevoile. 2. Epitet dat unei persoane brunete. 3. Epitet dat unei persoane cu apucături rele. II. Adj. (Rar) ţigănesc. – Din sl. ciganinu. Cf. rus. ţâgan
