După seismul devastator din Japonia, criza nucleară de la Fukushima pune în pericol vieţile a 2.800 de români stabiliţi în Japonia. Situaţia este destul de disperată şi deja 137 de români aflaţi la Tokyo încearcă să se întoarcă acasă şi doresc să fie repatraţi.
Sunt însă şi câţiva conaţionali care spun că Japonia a devenit casa lor. Mii, dacă nu cumva zeci de mii de străini se înghesuie, de câteva zile, să prindă un bilet la cursele aeriene care decolează de pe principalul aeroport internaţional al Japoniei, Narita. Guvernul de la Bucureşti a cerut înfiinţarea unei celule de criză pentru monitorizarea situaţiei.
Autorităţile din România consideră că au situaţia sub control şi spun că vor face tot ce este necesar pentru românii care doresc să se întoarcă în România. Oficialii din minister au ţinut să precizeze că până în prezent niciun român nu se află pe lista victimelor.
Crina Sato (26 de ani) este unul dintre românii care, deşi se teme de un eventual dezastru nuclear la centrala de la Fukushima, situată la aproximativ 250 de kilometri de capitala japoneză, nu are de gând să se întoarcă în ţară, în ciuda insistenţelor familiei. „Sigur că sunt îngrijorată, cine nu ar fi? Mă stresează situaţia în care sunt, cred că am slăbit zece kilograme”, spune ea schiţând un zâmbet. „Copilul îmi spune „mami, îmi este frică”, mama m-a chemat acasă, dar nu pot să-mi las copilul şi soţul aici”.
Majoritatea românilor care aleg să rămână în Japonia sunt cei care locuiesc deja de ani buni aici. Alexandru Glăvan (30 de ani) şi-a făcut masterul în Japonia şi acum, la nouă ani de la sosirea pe insulă, are un serviciu la Tokyo. „Nu m-am gândit nicio clipă să plec de aici, deşi trebuie să îmi liniştesc familia în fiecare seară, pe internet, că totul este ok aici. Este adevărat, situaţia este destul de dificilă, dar japonezii ştiu să se mobilizeze şi să rezolve problemele. Sunt sigur că totul va fi bine”, spune el.
Centrala de la Cernavodă, a treia cea mai periculoasă din lume
Accidentul la centrala nucleară Fukushima, în urma cutremurului şi a tsunami-ului care au lovit săptămâna trecută Japonia, a lansat o dezbatere privind siguranţa centralelor nucleare în general. O parte a problemei de la Fukushima pare a fi legată de proiectarea depăşită a centralei şi de lipsa unui plan în caz de cutremur şi tsunami. Radio Europa Liberă/ Radio Libertatea (RFE/RL) a realizat un top al primelor cinci potenţiale pericole nucleare. Centrala de la Cernavodă e pe locul 3, scrie Agerpres.
Centrala, singura din România, a fost proiectată în anii ’80 de către o companie canadiană şi dată în folosinţă în 1996. Cele două reactoare asigură aproximativ o cincime din nevoile energetice ale României, însă ambele reactoare au întâmpinat probleme în trecut. Recent, în luna ianuarie, unul dintre reactoare a trebuit să fie închis pentru întreţinere. În aprilie 2009, cel de-al doilea reactor a fost închis la rândul său, pentru scurt timp, din cauza unor probleme electrice.
Chiar dacă activitatea seismică nu este ca în Japonia, în 1977, un cutremur cu magnitudinea de 7,2 de grade a ucis peste 1.000 de oameni în România şi Bulgaria şi a distrus 35.000 de clădiri. Cu două reactoare operaţionale la Cernavodă, care asigură circa 18% din necesarul intern de electricitate, dar şi cu alte două grupuri noi în plan, autorităţile vor trebui să reevalueze standardele de securitate de la centrala nucleară.
De altfel, Comisia Europeană, care în decembrie 2010 şi-a dat avizul pentru construirea reactoarelor 3 şi 4, a cerut atunci României înăsprirea indicatorilor de siguranţă, inclusiv a celui de rezistenţă la cutremure, conform noilor prevederi europene.