Ministrul Afacerilor Europene, Leonard Orban, s-a declarat îngrijorat de faptul că în România începe să se contureze un anumit curent mai puţin entuziast în ceea ce priveşte UE şi subliniază că ar trebui găsite modalităţi prin care să se transmită românilor că există avantaje importante din aderarea la Uniune şi că ele trebuie menţinute.
Aprecierile ministrului Afacerilor Europene au fost făcute în contextul dezbaterii "Cât de pro-europeni mai sunt românii ?", pornită, potrivit lui Niculae Idu, şeful Reprezentanţei Comisiei Europene în România, de la rezultatele unui Eurobarometru, potrivit cărora încrederea românilor în instituţiile europene este în scădere.
"Vreau să vă spun de la început că, pe undeva, mă îngrijorează faptul că, plecând de la anumite cifre, şi mă refer la Eurobarometrul care a fost prezentat recent, o serie de persoane care au impact asupra vieţii politice, asupra zonei de societate civilă interesată în afaceri europene, la nivelul mass-media, începe să se contureze un anumit curent, haide să-i spunem mai puţin entuziast în ceea ce priveşte UE. Un curent putem să-i spunem chiar puternic reţinut vizavi de ceea ce reprezintă UE în momentul de faţă", a declarat Orban.
El a subliniat că, după prezentarea respectivului Eurobarometru, a observat o serie întreagă de reacţii cu privire la chestiuni legate de UE, dar şi o tendinţă euro-sceptică în creştere.
El a precizat că, din punctul său de vedere, aderarea României la UE a reprezentat "un avantaj extraordinar", atât pentru ţară, cât şi pentru fiecare dintre cetăţeni, dar, pe de altă parte, avantajele avute, fie ele mari sau mici, trebuie păstrate.
Orban: “Imaginaţi-vă cum ar fi arătat România ca stat nemembru al UE”
"Este nevoie de soluţii prin care să transmitem cetăţenilor că avem avantaje importante şi că ele trebuie menţinute. Aş dori să invit poate pe unii dintre vorbitorii prezenţi astăzi să-şi imagineze cam cum ar fi arătat România ca stat nemembru al UE astăzi, cum ar fi trecut România prin criză ca nefiind stat membru al UE. Şi aş mai invita la un alt exerciţiu, cum ar arăta Europa astăzi, ce forţă ar avea Europa astăzi sau mâine dacă ne-am întoarce la situaţia dinainte de crearea UE, ne-am reîntoarce la formula de state naţionale, la o Europă cu nenumărate monede, fără liberă circulaţie, cu graniţele reintroduse cu obstacolele pe care le-am avut şi, nu în ultimă instanţă, cu pericole de conflicte, inclusiv conflicte armate", a subliniat ministrul Afacerilor Europene.
Orban consideră că în întreaga Uniune Europeană se poate constata că s-a înregistrat o scădere importantă în ceea ce priveşte sprijinul pentru instituţiile europene.
"Dacă ne uităm la tot tabloul din UE, vom constata că, într-adevăr, în ultimii ani, în contextul crizei sau crizelor succesive, sprijinul pentru instituţiile europene, sprijinul pentru ideea europeană a scăzut destul de important. Putem constata, inclusiv dacă ne uităm la ultimele alegeri de duminică, nişte tendinţe îngrijorătoare. Nu este cazul să vorbesc doar de rezultatul alegerilor din Grecia, dar să ne uităm şi ce s-a întâmplat la primul tur în alegerile din Franţa, să vedem cât de multe voturi s-au dus pe anumite partide de extremă dreapta sau stânga. Sunt situaţii prezente în multe alte state membre", a conchis Orban.
România a primit de la UE 13 miliarde de euro
Ministrul Afacerilor Europene a vorbit şi despre tendinţa din ultima perioadă de a se construi imaginea potrivit căreia România este un contributor net la bugetul UE. Orban spune că respectiva imagine are la bază date incomplete şi că este una "total falsă".
"Luni am fost audiat de comisiile de afaceri europene ale Parlamentului şi am prezentat o radiografie unde se află în momentul de faţă România din punctul de vedere al tuturor fondurilor care au fost alocate şi asta ne arată foarte clar apropo de avantajele aderării.
Din ianuarie 2007 şi până în prezent, România a primit cu peste 6,6 miliarde de euro mai mult decât a contribuit la bugetul UE. În total a contribuit cu aproximativ 6,7 miliarde de euro şi a primit peste 13 miliarde de euro. Deci acestea sunt cifrele de la sfârşitul semestrului întâi 2012.
În cele peste 13 miliarde de euro care au intrat în România din ianuarie 2007 nu au fost numai fondurile post aderare, dar şi fondurile pre aderare care au continuat să vină şi continuă să vină până la sfârşitul acestui an şi acele prefinanţări", a explicat ministrul.
Dezbaterea "Cât de pro-europeni mai sunt românii?" a fost organizată de Reprezentanţa Comisiei Europene în România şi Ministerul Afacerilor Externe, în cadrul manifestărilor dedicate Zilei Europei.
Sursă: Agerpres
