Românii, cei mai săraci europeni

România a ajuns, în acest an, cea mai săracă ţară din Uniunea Europeană, fapt care face ca oamenii să aibă cea mai mică speranţă de viaţă. Tragic, dar adevărat: aproape jumătate dintre români trăiesc la limita sărăciei. Acestea sunt rezultatele unor studii de specialitate care ridică noi semne de întrebare privind evoluţia României în ultimii 22 ani.

România a trecut pe primul loc în Europa în ceea ce priveşte riscul de sărăcie sau excluziune socială, în condiţiile în care rezultatele oficiale ale recensământului confirmă scăderea populaţiei la circa 19 milioane de persoane, iar aproximativ jumătate dintre români se află în această situaţie.

Mai săraci decât bulgarii

În ultimii ani, cu un procent de 41%, România se situa pe locul al doilea în ce priveşte riscul de sărăcie sau excluziune socială, după Bulgaria, cu 42%, însă, de anul acesta au făcut rocada. “Având în vedere scăderea populaţiei la 19 milioane, riscul de sărăcie sau excluziune socială urcă la 46%, dublu faţă de cel din UE, care este de numai 23%, şi va arăta că pentru copii avem un risc de 49%”, a afirmat Radu Soviani, expert în cadrul biroului pentru observarea pieţei muncii şi a calităţii locurilor de muncă. Soviani a subliniat că România nu a făcut progrese semnificative în vederea reducerii ratei sărăciei, adoptarea politicilor economice în sensul sprijinirii celor cu venituri fixe – indexarea, dar şi a categoriilor vulnerabile ale populaţiei fiind principala măsură pentru persoanele aflate în risc de sărăcie.

În topul riscului foametei

Japonezii de la Nomura sunt printre cei mai pesimişti analişti din lume în privinţa României. În septembrie anul trecut, ei au afirmat, într-un alt studiu, că suntem ţara europeană cu cel mai mare risc de foamete. Analiştii clasau ţara noastră pe locul 12 din 180 de state în topul vulnerabilităţii la creşterea preţului alimentelor. Pe primul loc se află Bangladesh, urmat de Maroc, Algeria, Nigeria şi Liban. Vecinii noştri de la Sud de Dunăre, bulgarii, se află pe locul 19. Studiul Nomura ia în calcul procentul cheltuielilor populaţiei cu alimentele, PIB-ul pe cap de locuitor şi importul net de alimente.

Opt români se sinucid în fiecare zi

Din pricina nivelului de trai scăzut şi a grijilor, românii decid să îşi pună capă zilelor. Depresia duce la aproape opt sinucideri pe zi. Acesta este tragica cifră a anului trecut, la nivel naţional. Numai în Bucureşti se înregistrează o sinucidere la două zile. Cea mai frecventă metodă aleasă este spânzurarea.

Anul trecut, în România s-au înregistrat 2.784 de sinucideri, în scădere, totuşi, faţă de 2010, când au fost 3.050 de cazuri. Cea mai folosită metodă de sinucidere în rândul românilor este spânzurarea (79 la sută din cazuri), urmată la mare distanţă de intoxicaţia voluntară (7 la sută) şi precipitarea (5 la sută). Judeţele cu o incidenţă mare sunt Harghita (31,21 de cazuri la suta de mii de locuitori), Ilfov (29,09), Satu Mare şi Covasna (peste 25 de cazuri la suta de mii de locuitori). Sub media naţională se situează, din acest punct de vedere, judeţele Maramureş (8,8), Cluj (9,7) şi Capitala (10,97).

Depresia face parte din cele mai frecvente tulburări psihice care afectează un segment tot mai mare al populaţiei la nivel mondial şi, de cele mai multe ori, este factorul principal al sinuciderilor. La nivel global, depresia afectează aproximativ 121 de milioane de oameni. În Europa se estimează că 50 de milioane de persoane suferă de această boală. Abuzul de substante este a doua cauză în cazul sinuciderilor. Mai mult de 50% din sinucideri sunt legate de consumul de alcool sau droguri, mai ales în cazul adolescenţilor, unde rata suicidului creşte la 70%. Sinuciderea poate avea şi cauze sociale, sub formă de protest sau de sfidare. Aceste cazuri sunt întâlnite la persoanele care fac greva foamei sau aleg să îşi de-a foc în speranţa că problemele lor se vor rezolva.