Ministrul Muncii a anunţat că există un dezechilibru în privinţa bugetului alocat pentru indemnizaţia de creştere a copilului, dar spune că Guvernul nu va reintroduce un plafon. „Acest lucru îl poate face doar Parlamentul”, a spus ministrul Dragoş Pîslaru. O analiză a Ministerului Muncii arată că 0,2 la sută din beneficiari, adică 242 de persoane, consumă o treime din bugetul alocat. Iar cea mai mare plată pentru creşterea copilului a fost încasată în judeţul Sibiu – aproape 160.000 de lei pe lună.
La două luni de la implementarea hotărârii de guvern privind eliminarea plafonului existent în cazul indemnizaţiei pentru creşterea copilului (ICC), părinţii ar putea să se lovească din nou de apariţia unei limitări în ceea ce priveşte suma pe care o pot primi lunar în perioada de concediu. 142.990 de dosare pentru acordarea indemnizaţiei pentru creşterea şi îngrijirea copilului au fost depuse începând cu data de 1 iulie, data la care Guvernul a votat implementarea actului normativ prin care cuantumul indemnizaţiei lunare pentru creşterea copilului a fost majorat la 85%, indiferent de valoarea salariului lor lunar, astfel fiind eliminat plafonul maxim de indemnizaţie.
În aceste condiţii, Ministerul Muncii afirmă că „această situaţie trebuie dezbătută public în următoarea perioadă”, pentru că suma alocată pentru indemnizaţiile primite de părinţi a depăşit deja cu 20 de milioane de lei estimarea iniţială.
Ministerul Muncii a publicat un comunicat în care arată că după intrarea în vigoare a acestei legi, 142.990 de persoane au depus dosare pentru acordarea indemnizaţiei pentru creşterea şi îngrijirea copiilor. Dintre acestea, 129.226 sunt femei, în timp ce restul de 13.764 de solicitanţi sunt bărbaţi. În urma aprobării acestor solicitări, impactul bugetar pentru plata drepturilor aferente lunii iulie a fost de 70 milioane lei, cu 20 milioane lei mai mult faţă de estimarea iniţială.
Situaţia apare după ce, în primele luni ale anului, când această propunere de modificare a Normelor metodologice de aplicare a prevederilor Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 111/2010 privind concediul şi indemnizaţia lunară pentru creşterea copiilor, premierul Dacian Cioloş şi ministrul Muncii de la vremea respectivă, Ana Costea, au avertizat că odată aplicată, această măsură nu va putea fi susţinută de bugetul existent, atrăgând cheltuieli peste puterea de susţinere a ministerelor implicate în gestionarea banilor. În ciuda acestor avertizări, modificările au trecut de Camera Deputaţilor.
Potrivit legislaţiei aplicate începând cu luna iulie a acestui an, s-a eliminat plafonul privind valoarea maximă pe care o poate avea indemnizaţia pentru creşterea copilului. Astfel, indiferent de venitul lunar al părintelui care alege să stea în concediu cu bebeluşul lui, valoarea indemnizaţiei lunare este calculate la 85% din salariul lunar al acestuia.
35.000 euro, cea mai mare indemnizație
Cea mai mare indemnizaţie primită pentru creşterea copilului în luna iulie a fost încasată de un tată din judeţul Sibiu – aproape 160.000 de lei, adică peste 35.000 de euro. Datele Ministerului arată că acest părinte a avut, din activităţi independente, un venit mediu net de 187.158 de lei pe lună. Iar pentru o astfel de sumă, taxele plătite statului se ridică la peste 70.000 de lei lunar. În topul celor mai mari indemnizaţii se mai află o persoană din Bucureşti, cu 94.000 de lei, şi un părinte din Constanţa, care a primit aproape 75.000 de lei.
Natalitatea, la cote minime
Discuţia despre indemnizaţiile pentru creşterea copilului vin în contextul mai amplu al demografiei, pe fondul scăderii dramatice a natalităţii. Populaţia României a scăzut constant în ultimii ani. În 2014, în ţara noastră, erau înregistraţi sub 20 de milioane de locuitori, ajungând la nivelul anului 1966, potrivit datelor Institutului Naţional de Statistică. Preşedintele INS, Tudorel Andrei, a spus că reducerea populaţiei este influenţată de numărul mare al deceselor, dar şi de scăderea ratei natalităţii, aspecte care nu pot fi schimbate într-un timp foarte scurt, ceea ce înseamnă că România nu poate asigura menţinerea populaţiei la nivelul actual de 19 milioane de locuitori, întrun orizont de timp.
Rata de reproducere în România a stagnat în ultimii 20 de ani, însă în prezent aceasta este în scădere. Astfel, în locul unei medii de 2,1 copii născuţi de o femeie, în cazul României în 2014 se întegistra o rată de 1,3 copii la o femeie.
Din documentul INS rezultă că rata de fertilitate pe grupe de vârstă a înregistrat schimbări majore după 1989, când aceasta a scăzut, crescând vârsta medie la care se înregistrează cele mai mari valori ale ratei de fertilitate. Astfel, dacă în perioada 1970-1985 grupa de vârstă cu cea mai mare rată a fertilităţii era 20-24 de ani, cu 201,4 născuţi vii la o mie de femei, respectiv 191,4 în perioada 2005-2014, rata fertilităţii a cunoscut o scădere notabilă, la numai 70 de născuţi vii la o mie de femei pentru grupa de vârstă 20-24 de ani în 2005 şi la doar 55,9 în 2014.
Dacă lucrurile continuă aşa, specialiştii estimează că până în 2050, România va ajunge să aibă cel mult 16 milioane de locuitori.
