România este din nou criticată de Comisia Europeană în raportul despre evoluţia justiţiei în cadrul Mecanismului de Cooperare şi Verificare. Concluziile documentului ar putea determina anumite state, care nu văd cu ochi buni aderarea României la Spaţiul Schengen, să îşi menţină poziţia.
Bruxelles-ul este nemulţumit în special de lipsa unor progrese în funcţionarea Consiliul Suprem al Magistraturii, dar şi de recentele reglementări adoptate de Parlament în privinţa imunităţii aleşilor. Raportul Comisiei Europene subliniază că România trebuie să facă şi mai multe eforturi.
Mark Gray, purtătorul de cuvânt al Comisiei Europene: „Deşi a făcut anumite progrese, România trebuie să facă mai mult în privinţa respectării statului de drept şi a independenţei justiţiei, căci a implementat câteva dintre recomandările Mecanismului de Cooperare şi verificare, dar nu pe toate.” Documentul arată şi îngrijorarea Bruxelles-ului faţă de instabilitatea unor instituţii ale justiţiei şi cere numirea transparentă a procurorului general şi a şefului Direcţiei Naţionale Anticorupţie: „Comisia subliniază importanţa numirii unui procuror general şi a unui şef al DNA care să se bucure de încrederea publică şi să demonstreze independenţa, integritate şi profesionalism, necesare pentru a putea lupta împotriva corupţiei”. De asemenea, Comisia cere miniştrilor şi parlamentarilor români să dea un exemplu şi să se retragă din funcţii atunci când Agenţia Naţională de Integritate sesizează nereguli asupra vreunui oficial. Totodată, raportul subliniază necesitatea stabilirii unor reguli clare în privinţa incompatibilităţii parlamentarilor sau a imunităţii de care aceştia beneficiază.
Raport vital
Comisia a ţinut sa precizeze că România continuă să îndeplinească condiţiile pentru aderarea la Schengen, dar că acest raport nu are legătură cu eforturile ţării noastre de a se alătura acestui spaţiu.
Însă, raportul Comisiei este considerat vital pentru acceptarea României în spaţiul liberei circulaţii. Şi asta pentru că statele care s-au opus până acum au aratat înspre evaluarea făcută de Bruxelles atunci când şi-au motivat votul negativ. Deocamdată nu se ştie când vor fi reluate dicuţiile pe această temă în cadrul Consiliului European. Autorităţile de la Bucureşti spun că un prim demers va fi făcut în luna martie.
Martie, ultimul tren
Olanda şi Germania sunt ţările care au blocat în ultimele luni o decizie a Consiliului Justiţie şi Afaceri Interne (JAI) privind aderarea la spaţiul Schengen a României, anunţănd că pentru a accepta acest lucru aşteaptă progrese în următorul raport MCV al Comisiei Europene.
Ambasadorul Germaniei, Andreas Von Mettenheim, si cel al Franţei, Philippe Gustin, au declarat, de curând, că, dincolo de modernizarea tehnică a controlului frontierelor, României îi trebuie pentru aderarea la Schengen progrese în reforma justiţiei şi lupta anticoruptie.
Preşedintele Traian Băsescu declara, după Consiliul European din decembrie 2012, că în anexa concluziilor reuniunii a fost introdusă o solicitare adresată Consiliului JAI că la reuniunea din 7 martie să analizeze luarea unei decizii privind intrarea ţării noastre în Schengen. În contextul aceluiaşi consiliu din decembrie 2012, secretarul de stat în MAI Marian Tutilescu, şeful Departamentului Schengen, Afaceri Europene şi Relaţii Internaţionale, arata că dacă decizia privind deblocarea aderării va fi luată la Consiliul JAI din martie, pentru frontierele aeriene şi maritime, intrarea în zona Schengen se va face în ultima duminică a lunii martie, iar pentru frontierele terestre speră să se întâmple acest lucru până la sfârşitul anului.
Avantajele aderării
26 de ţări europene fac parte din clubul Schengen, care nu include doar state membre ale Uniunii Europene. Sunt patru ţări din afara spaţiului comunitar, Islanda, Norvegia, Elveţia şi Liechtenstein, care au semnat acest tratat. În schimb, Marea Britanie şi Irlanda au refuzat să adere, în timp ce România, Bulgaria şi Cipru aspiră să facă parte din spaţiul de liberă circulaţie.
Aderarea la spaţiul Schengen va aduce avantaje pentru românul de rând care vrea să călătorească. Cu avionul, cu trenul, cu autocarul sau cu maşina personală, drumul prin Europa va fi mai scurt şi mai plăcut.
Călătorii de la vagonul de dormit nu vor mai fi treziţi în miez de noapte pentru controlul documentelor, pasagerii curselor aeriene nu vor mai aştepta pentru controlul paşapoartelor, iar şoferii de TIR vor scăpa de cozile de la graniţă.
Şi asta pentru că, odată cu intrarea în clubul Schengen, trecerea dintr-un stat în altul va semăna cu o călătorie în interiorul ţării. Libertatea de mişcare este maximă, mărfurile şi capitalurile vor circula liber, ceea ce înseamnă economie de timp şi de bani atât pentru turişti, cât şi pentru companiile de transport.
