Rata deceselor în accidente rutiere produse anul trecut în România, 92 de morţi la un milion de locuitori, a scăzut cu 9% faţă de 2012, însă este, în continuare, cea mai ridicată din UE, unde media acestui indicator este 52, arată Comisia Europeană (CE).
Începând din 2010, rata deceselor în accidente rutiere a fost în continuă scădere la nivelul României: 117 în 2010, 101 în 2012 şi 92 în 2013. În ciuda scăderii cu 9 procente de anul trecut faţă de 2012, faţă de media europeană de 8%, acest indicator plasează România pe primul loc în UE, cu cel mai mare număr de decese la un milion de locuitori.
România s-a aflat pe primul loc din UE la acest capitol şi în 2010 şi 2012. „Sunt necesare în continuare eforturi pentru reducerea numărului lor (al deceselor – n.r.), deoarece acesta este aproape dublu faţă de media europeană (92 de cazuri / 1 mil. loc în România, comparativ cu în medie 52 de astfel de cazuri la nivel de UE)”, subliniază CE, potrivit unui comunicat de presă.
Majoritatea deceselor, în mediul urban
În acest clasament, România este urmată de Polonia şi Luxemburg – ambele cu 87, la polul opus situându-se Suedia şi Marea Britanie, cu 28 şi, respectiv, 29 de decese la un milion de locuitori. Marea majoritate a cazurilor înregistrate în România (peste 60%) au avut loc în mediul urban, precizează CE, într-o centralizare dată publicităţii luni.
UE a stabilit un plan de acţiune în domeniul siguranţei rutiere pentru perioada 2011-2020, plan axat pe îmbunătăţirea, în acelaşi timp, a infrastructurii rutiere, vehiculelor şi, nu în ultimul rând, a comportamentului participanţilor la trafic. În cadrul acestuia, se publică în fiecare an date statistice privind evoluţia principalilor indicatori referitori la siguranţa rutieră.
Pierderi de 3% din PIB-ul ţărilor europene
La nivel european, aproape 2,4 milioane de persoane sunt rănite grav în urma accidentelor rutiere şi necesită spitalizare. „Acest lucru pune presiune pe sistemele de sănătate, întrucât ele sunt nevoite să asigure asistenţă medicală de urgenţă de calitate, în conditiile în care şi alte sectoare din sistem prezintă prioritate.
În plus, pe lânga suferinţa şi pierderile cauzate familiilor, accidentele rutiere duc la pierderea a aproape 3% din produsul intern brut (PIB) al oricărei ţări”, arată un raport întocmit de Organizaţia Mondială a Sănătăţii în 2009. „Aceste costuri există, ele sunt realiste”, spune profesorul Vasile Astărăstoae, medic legist şi preşedinte al Colegiului Medicilor din România (CMR).
„Practic, statul pierde foarte mulţi bani, dar accidentele sunt rezultatul unei relaţii între conducătorul auto, vehicul şi stradă, care nu prezintă întotdeauna siguranţă. Spre exemplu, accidentele presupun costuri de examene complementare, dar şi costuri care ţin de îmbălsămare şi necropsie, care este obligatorie în cazul persoanelor decedate”, a completat legistul.
Conform bilanţului Poliţiei Române, în 2013, s-au produs 8.550 de accidente de circulaţie, din care au rezultat 1.859 de persoane decedate şi 8.155 de persoane rănite grav. Pentru prima dată după 1990 numărul persoanelor decedate în accidente de circulaţie a scăzut sub 2.000, în condiţiile în care parcul auto a crescut cu 216 la sută, respectiv de la 1.890.000 de autovehicule la 5.980.000.
Șosele nemodernizate de 50 de ani, drumuri județene de pământ, gropi acoperite cu pietriș
Mai bine jumătate dintre drumurile naţionale din România au durata de viaţă depăşită, arată datele Institutului Național de Statistică. O statistică ce nu ne face deloc cinste. 15 km de drumuri naţionale şi peste 2.200 de km de drumuri judeţene erau în 2012 de pământ. Peste 7.000 de kilometri de şosea abia dacă au fost pietruiţi. În 2014, zeci de drumuri naţionale arată în continuare ca acum 50 de ani.