România a pierdut un milion şi jumătate de locuitori în ultimii zece ani. Acum sunt un pic peste 20 de milioane, faţă de 21,6 milioane în 2002, potrivit rezultatelor definitive ale celui mai recent recensământ, din 2011, publicate astăzi de Institutul Naţional de Statistică (INS).
Cele mai populate oraşe şi judeţe sunt, în ordine, Bucureştiul, cu aproape două milioane de locuitori. Urmează Iaşi, Prahova, Cluj şi Constanţa. Dar niciunul dintre aceste judeţe nu depăşete cifra de un milion de locuitori.
Judeţele cu cei mai puţini locuitori sunt Covasna – 210.000 de locuitori, Tulcea – 213.000, Sălaj – 224.000 şi Mehedinţi, Ialomiţa şi Giurgiu.
Din punctul de vedere al distribuţiei pe vârste a populaţiei, datele INS arată că în România copiii şi tineri reprezintă 28,2 la sută din populaţie, persoanele mature 55,7 la sută, persoanele în vârstă de 65 ani – 16,1%, iar persoanele în vârstă de 85 ani şi peste – 1,3%.
La acest recensământ, înregistrarea etniei s-a făcut pe baza liberei declaraţii a persoanelor recenzate. Astfel, s-au declarat români 16,7 milioane de persoane, ceea ce înseamnă 88,9% din populaţie.
Populaţia de etnie maghiară înregistrată la recensământ a fost de 1,2 milioane de persoane, adică 6,5%, iar numărul celor care s-au declarat romi a fost de 621.000 de persoane. Aici este de remarcat că faţă de recensământul din anul 2002 s-a înregistrat o creştere a ponderii populaţiei de etnie romă, de la 2,5% la 3,3%.
Numărul de romi, conform numărătorilor oficiale arată următoarea evoluţie: 1992 – 401.087 (1,8 la sută din populaţie), 2002 – 535.250 (2,5 la sută), 2011 – 621.600 (3,3%). Potrivit sociologilor, doar o treime dintre romi îşi declară etnia.
Din totalul populaţiei stabile de 10 ani şi peste, 44,2% au nivel scăzut de educaţie, 41,4% nivel mediu şi 14,4% nivel superior. La 20 octombrie 2011 erau 245 de persoane analfabete.
Câţi sunt plecaţi din ţară
Numărul persoanelor plecate în străinătate pentru o perioadă de cel puţin un an, dar care nu fac parte din populaţia stabilă, este de 727,5 mii şi, evident, nu cuprinde decât o parte a numărului de emigranţi externi.
Rezultatele referendumului din 2011 au fost invocate în timpul disputei politice din vara trecută, în contextul referendumului pentru suspendarea preşedintelui Traian Băsescu.
USL a cerut atunci să se ia ca punct de referinţă în calcularea cvorumului 16 milioane de cetăţeni cu drept de vot, şi nu 18 milioane, potrivit ultimului recensământ valid, caz în care referendumul ar fi fost validat şi preşedintele demis.