Regele Mihai I al României împlineşte astăzi 92 de ani. Cu ocazia aniversării şi cu ocazia zilei Sfinţilor Mihail şi Gavriil, Casa Majestăţii Sale oferă un amplu şir de evenimente, care vor avea până pe 16 noiembrie la Bucureşti, Iaşi, Cluj şi Craiova.
În ziua de vineri, 8 noiembrie 2013, de Sfinţii Mihail şi Gavriil, Regele Mihai I sărbătoreşte public ziua de naştere, împreună cu cea onomastică, deschizând porţile Palatului Elisabeta tuturor celor care doresc să-i ureze la mulţi ani.
Români din toată ţara şi din Basarabia sunt aşteptaţi cu plăcere la Palatul Elisabeta.
Cu ocazia zilei de naştere a Majestăţii Sale, Fundaţia Principesa Margareta a României organizează astăzi al cincilea concert anual de binefacere. Fondurile vor fi folosite pentru derularea proiectelor destinate tinerilor cu talent artistic. Evenimentul va avea loc în sala mare a Ateneului. Vor participa Alteţele Lor Regale Principesa Moştenitoare, Principele Radu şi Principele Nicolae.
În urmă cu un an, în ziua Sfinţilor Mihail şi Gavriil, Regele Mihai I al României, a fost omagiat la Londra pentru cei 75 de ani de când a primit Marea Cruce a Ordinului Regal Victorian, cu ocazia încoronării Regelui George al VI-lea, în anul 1937.
Regele Mihai I al României s-a născut la 25 octombrie 1921, la Sinaia. Este fiul regelui Carol al II-lea (1930-1940) şi al reginei Elena, prinţesă a Greciei.
După decesul regelui Ferdinand, bunicul său, în condiţiile în care prinţul Carol, moştenitor al tronului, renunţase oficial la succesiune, Mihai a devenit rege al României, la numai şase ani. Din cauza vârstei, prima sa domnie a fost formală, prerogativele demnităţii regale fiind asumate, în 1927, de o Regenţă (1927-1930).
Contrar angajamentului de a nu mai avea nicio pretenţie asupra tronului, Carol al II-lea a revenit în ţară, în 1930, proclamându-se rege. În această situaţie, lui Mihai i s-a oferit, la 8 iunie 1930, titlul de Mare Voievod de Alba Iulia. După o domnie echivocă, Carol al II-lea a fost obligat să abdice, la 5 septembrie 1940, fapt care a determinat revenirea la tron a regelui Mihai I. Generalul Ion Antonescu şi-a asumat atribuţiile de decizie în stat. Începând cu anul 1943, în jurul regelui s-a coagulat o opoziţie antiantonesciană, pe fondul schimbărilor de pe fronturile celui de-al Doilea Război Mondial.
Actul de la 23 august 1944 îl are ca principal artizan pe regele Mihai I. întoarcerea armelor împotriva Germaniei hitleriste şi participarea României la operaţiunile militare de pe frontul coaliţiei antifasciste a însemnat, după calculele istoricilor români, scurtarea conflagraţiei mondiale cu cel puţin 200 de zile.
După 1944, treptat, atribuţiile regelui au fost reduse până când au devenit simbolice, ca urmare a strategiei puterii politice de la Moscova. În 1947, în condiţiile ocupaţiei sovietice şi a eliminării de pe scena politică românească a partidelor politice tradiţionale, PNL şi PNL, monarhia a devenit ultimul obstacol în calea subordonării ţării intereselor dictate de Moscova.
La 30 decembrie 1947, un grup de politicieni comunişti l-au forţat pe regele Mihai I să abdice şi să părăsească ţara, în ianuarie 1948, împreună cu familia. După acest moment, fostul suveran a locuit un timp în Marea Britanie, pentru a se stabili, în cele din urmă, în Elveţia, la Aubonne (din 2004).
Mihai I s-a căsătorit la 10 iunie 1948, la Atena, cu alteţa sa Ana de Bourbon Parma, din familia regală a Danemarcei, iar la 10 iunie 2008, au sărbătorit „Nunta de diamant”, după 60 de ani de căsnicie. Are cinci fiice: Margareta, Elena, Irina, Sofia şi Maria. La 21 februarie 1997, prin Hotărârea de Guvern nr. 29, s-a revocat Decizia Consiliului de Miniştri din 22 mai 1948, Mihai I devenind cetăţean român.
Regele Mihai I a semnat pe 30 decembrie 2007, la castelul Săvârşin, în cadrul unei ceremonii private, noul Statut Dinastic al Familiei Regale a României, prin care a desemnat-o pe Principesa Margareta drept succesoare dinastică şi moştenitor la şefia Casei Regale a României.
