Regele Mihai I precizează că a decis ruperea legăturilor dinastice, luând în considerare „decizia iubitului nostru bunic, Regele Ferdinand I, de a conferi un caracter naţional şi independent Dinastiei şi Casei nostre Regale”. „Acţionând în conformitate cu voinţa mea liberă, fac cunoscut ruperea tuturor legăturilor istorice şi dinastice cu Casa de Hohenzollern. La data de 10 mai 2011 toate legăturile dinastice dintre Casa Regală a României şi Casa Princiară de Hohenzollern iau sfârşit. În conformitate cu dorinţele regretatului nostru bunic, Majestatea Sa Regele Ferdinand I, şi cu decizia Sa din anul 1921, Familia Regală a României şi membrii săi au purtat şi poartă numele de ‘al României”. „Casa Regală română va fi cunoscută de acum înainte numai sub numele de „Casa Regală a României”, precizează Regele Mihai.
Drept îngrădit
Majestatea Sa mai precizează că „începând cu 10 mai, niciun membru al Familiei Regale a României nu va mai purta şi nu va mai avea dreptul să poarte, sau să folosească, vreun titlu conferit (ereditar sau ad personam) de orice şef al Casei Princiare de Hohenzollern. Capul Casei Regale a României rămâne singura autoritate pentru aprobarea sau acceptarea oricărui titlu sau distincţie”. „Normele Fundamentale ale Familiei Regale a României se amendează prin excluderea particulelor de Hohenzollern, de Hohenzollern-Sigmaringen şi de Hohenzollern-Veringen în măsura în care se referă la oricare dintre membrii Casei Regale a României. Normele Fundamentale ale Familiei Regale a României, amendate, vor fi transmise membrilor Familiei Regale a României”.
Anul 2011 este anul consacrat Jubileului de 90 de ani ai Regelui Mihai I. Chiar în această perioadă, la Bucuresti, primele evenimente celebrand aniversarea a 90 de ani ai Majestatii Sale Regelui Mihai I.
Legături rupte
Istoricul Ion Bulei, de la Facultatea de Istorie a Universităţii din Bucureşti, susţine că această decizie pleacă de la dorinţa Regelui Ferdinand care în 1916 a declarat război Germaniei. „Practic, atunci s-au rupt legăturile cu Casa de Hohenzollern”. În timpul Primului Război Mondial, familia din Germania natală l-a renegat pe Ferdinand, la Castelul Hohenzollernilor arborându-se steagul de doliu. În plus, portretul său a fost scos din arhiva regală pentru înaltă trădare adusă prin intrarea în conflictul armat împotriva celui de-al Doilea Reich.
Mai mult, explică istoricul Bulei, lucrurile s-au perpetuat aşa până în prezent. „Nimeni nu a luat vreo decizie care să anuleze hotărârea din 1916. Atunci, Wilhelm al II-lea l-a eliminat pe Ferdinand dintre membrii Casei Regale”. Cu alte cuvinte, Ferdinand a rămas doar Rege al României şi nu reprezentantul Casei de Hohenzollern în România. „Atunci s-au rupt legăturile şi nu s-au mai reluat până azi. Din punctul meu de vedere, decizia este una fără acoperământ real”, conchide istoricul.
Dinastia Hohenzollern-Sigmaringen
Casa de Hohenzollern este una dintre cele mai importante dinastii din istoria Europei, care a dat de-a lungul vremii regi şi împăraţi ai casei conducătore de Brandenburg-Prussia (1415 – 1918) şi Germania Imperială (1871 – 1918). şi-a luat numele de la un castel din Swabia, iniţial menţionat ca Zolorin sau Zolre (actualul Hohenzollern, din sudul Tübingen, în landul Baden- Württemberg). Burchard I este primul care a fost înregistrat ca strămoş al dinastiei, conte de Zollern în secolul al XI-lea. La a treia şi a patra generaţie de la acesta s-au format două linii de succesiune, Zollern-Hohenberg, dispărută până în 1486, şi conţii din Nürnberg, ai cărei moştenitori au ajuns până în zilele noastre.
Hohenzollern-Sigmaringen este o ramură a dinastiei de Hohenzollern care au condus Prusia şi ulterior Germania până în 1918. În România, în anul 1866, casa de Hohenzollern este aleasă ca dinastie domnitoare de către conducerea politică în frunte cu Ion Brătianu. Din această dinastie au făcut parte Carol I, principe al României între 1866 – 1881 şi rege între 1881 şi 1914, Ferdinand I al României (1914 – 1927), Mihai I al României (1927 – 1930 şi 1940 -1947) şi Carol al II-lea al României (1930 – 1940).