Cei 3 milioane de români plecaţi în ultimii zece ani la muncă în Europa de Vest au adunat economii de 100 de miliarde de euro pe care le ţin în băncile străine şi sub formă de cash, estimează experţi ai Fundaţiei Soros, adică de patru ori mai mult decât au românii de acasă în băncile româneşti.
Acesta este primul studiu care măsoară sumele strânse de români în străinătate şi nu numai remiterile anuale, evaluate conform indicatorilor BNR la aproape 3,8 miliarde de euro pentru 2010. Au existat însă ani, din 2000 încoace de când a început migrarea masivă la muncă în străinătate, când românii de afară au trimis şi câte 7 – 8 miliarde de euro pe an în ţară. Cele 100 de miliarde adunate de românii plecaţi în străinătate de-a lungul celor 10 ani înseamnă circa 35.000 de euro de persoană.
„Românii îşi ţin banii în băncile din ţara de migraţie, interesant este însă că peste 55% îşi ţin economiile în conturi curente şi numai 2% în depozite, ceea ce înseamnă că există o lipsă de educare în acest sens. De altfel, 30% dintre aceştia îşi ţin banii sub formă de cash”, spune Gabriel Petrescu, director executiv al Fundaţiei Soros.
„Migranţii români nu vor să se integreze în comunităţile în care lucrează, ei nu merg la restaurante şi nu-şi cumpără haine. Dacă sunt frustraţi că nu-şi ating obiectivele şi situaţia în ţară nu s-a îmbunătăţit, atunci încep să cheltuie din bani”, spun realizatorii studiului.
Unii speră să revină acasă
Migranţii sunt sătui să fie priviţi ca nişte surse de venit şi de aceea misiunea lor în străinătate a devenit aceea de a strânge bani pentru a veni în ţară, să-şi cumpere o casă şi să se asigure că vor avea o pensie. De aceea, ei nu vor să se integreze în comunitatea din ţara în care au emigrat şi nici nu-şi închiriază apartamentele sau casele din ţară pentru perioada în care emigrează. Peste 60% din românii emigranţi sunt căsătoriţi, mai arată cercetarea.
Fiecare român care pleacă în străinătate trimite bani acasă de 2 sau maximum 4 ori pe an şi speră să se întoarcă definitiv într-o perioadă medie de 5,4 ani.
„Studiul a mai spulberat un mit despre emigranţii români. Aproximativ 70% dintre românii din străinătate lucrează în sectorul formal, iar 5% au firme proprii sau contracte de tip PFA, pentru a evita restricţiile de pe piaţa muncii din statele nordice”, a explicat de Zwager.
În ceea ce priveşte structura emigranţilor români în funcţie de mediul de provenienţă, studiul arată că 48% dintre migranţi provin din mediul rural şi 52% din mediul urban. Românii ar prefera să fie săraci în Spania decât să fie săraci în România. Cei mai mulţi emigranţi români (86,2%) au studii medii, în timp ce numai 12,4% au studii superioare. Se remarcă însă un „exod” al românilor cu înalte calificări în statele care nu fac parte din Uniunea Europeană (precum Canada sau SUA), unde peste 44% dintre cei care pleacă au studii superioare, aici plecând mai mult ingineri IT sau medici. Aproape unu din cinci (18%) dintre aceştia pleacă în afară în condiţiile în care au un job în România.
12 miliarde de euro, economisiţi într-un an
Economiile celor aproximativ 2,9 milioane de români plecaţi la muncă în străinătate însumează, pe o perioadă de un an, aproape 12 miliarde de euro, potrivit analizei Fundaţiei Soros România şi International Agency for Source Country Information.
Cercetarea precizează, însă, că cei aproximativ 2, 9 milioane de români emigraţi la muncă ar putea face economii mult mai mari, în condiţiile în care 40% din emigranţii români nu trimit bani acasă. Ca explicaţie pentru acest fenomen, studiul înaintează intenţia redusă de a întoarcere în ţară.
În timp ce conaţionalii noştri au agonisit 11,98 de miliarde de euro, remiterile în ţară au fost de 2,87 de miliarde de euro, în perioada analizată. O pondere mai mare a banilor trimişi în ţară, comparativ cu sumele economisite, există în Republica Moldova. Moldovenii aflaţi la muncă în străinătate au strâns 599 de milioane de euro, dar au trimis familiilor din teritoriul de peste Prut 442 de milioane de euro.
