Cei mai mulţi dintre cei care încheie socotelile cu viaţa aleg moartea violentă. Ştreangul sau aruncarea de la înălţime sunt în top. Oamenii cu bani preferă, însă, pistolul şi glonţul.
Criminaliştii susţin că sunt anumite perioade din an în care au loc mai multe sinucideri ca de obicei. „Primăvara şi toamna sunt perioadele din an în care incidenţa sinuciderilor e mai mare. De asemenea, în preajma sărbătorilor, fie Paşte, fie Crăciun, se constată o creştere a actelor sinucigaşe sau a tentativelor”, a explică un criminalist.
Cele mai recente exemple arată că sinucigaşii se încadrează în statistici. În Cluj, spre exemplu, au avut loc două tragedii la o diferenţă de câteva zile: studenta Andreea s-a spânzurat cu un cearceaf, pe 31 martie, iar tenorul Sziklavari Szilard şi-a înfipt un cuţit în inimă pe 3 aprilie. O altă sinucidere a avut loc, miercuri, la Mangalia.
Lazăr Mangu, un potent om de afaceri în vârstă de 49 de ani, a fost găsit mort, într-un foişor din spatele casei sale. Capul lui era făcut zob de un glonţ de calibrul 7,62. Anchetatorii au aflat că, în aceeaşi zi, s-a certat cu soţia lui care voia să divorţeze din cauza unei presupuse relaţii extraconjugale. A băut alcool, s-a dus în pivniţă, a luat arma şi i-a zis nevestei că se sinucide. Ea nu l-a crezut. Femeia a auzit doar o împuşcătură şi, apoi, şi-a găsit bărbatul cu capul sfărâmat de glonţ.
Au încheiat socotelile cu viaţa
Un alt exemplu este cel al lui Ion Oiţă, patronul celebrului restaurant „La Cocoşatul”. El s-a sinucis în luna decembrie, anul trecut. A fost găsit spânzurat într-o anexă a restaurantului din cartierul bucureştean Băneasa. Suferea de ciroză. ~n noiembrie, anul trecut, Florin Cojocaru, un poliţist din Buzău, s-a împuşcat în sediul Poliţiei Buzău. Avea doar 36 de ani.
3.000 de sinucideri pe an
Ştreangul, ales ca mod de sinucidere de aproape 2.500 de români Metodele suicidare prezentate de medicii legişti în rapoartele din ultimii ani arată că, în medie, aproape 2.500 de români îşi pun capăt zilelor în acest mod. Dintr-un total de 3.050 de sinucideri înregistrate în 2010, spre exemplu, 2.415 au fost prin spânzurare.
Pe al doilea loc sunt cei morţi prin intoxicare (205 cazuri) şi precipitare, adică aruncarea de la înălţime (158 cazuri). Criminaliştii şi medicii legişti au explicat că datele în privinţa modului în care se sinucid românii sunt asemănătoare în fiecare an. „Faţă de anul trecut, de exemplu, nu au fost înregistrate creşteri semnificative. O situaţie exactă, însă, o vom avea în luna mai”, au explicat oficiali ai INML. Cert este că, în conformitate cu datele puse la dispoziţie de legişti, numărul sinuciderilor se menţine în jurul a 3.000 de oameni pe an.
Cei mai mulţi care îşi pun capăt zilelor sunt bărbaţii. Raportul dintre bărbaţi şi femei, în rândul sinucigaşilor, este de 4,31. Cei mai mulţi „au cedat” în judeţul Tulcea, unde au fost înregistrate 120 de cazuri. De asemenea, judeţele Harghita şi Covasna deţin supremaţia la numărul de sinucideri la 100.000 de locuitori. Sunt urmate de judeţele Mureş şi Timiş.
