Anul 2012 a adus noi creşteri de preţuri a carburanţilor. Scumpirea la pompă s-a produs de două ori în prima săptămână a noului an. În ultimii trei ani de criză, adică de la începutul lui 2009 şi până la finele anului trecut, litrul de benzină comercializat pe piaţa locală s-a scumpit cu peste 84%, în euro, arată datele publicate în buletinele petroliere realizate de Comisia Europeană.
În lei, creşterea a fost de 82%, comparând preţurile afişate de Petrom de la începutul lui 2009 cu cele afişate în prima zi a acestui an. Totodată, în ultimii trei ani de criză, economia României a picat cu 7%.
Datele Comisiei Europene arată că dacă pe data de 12.01.2009 un litru de benzină costa circa 0,66 euro (3 lei), pe 19.12.2011 acelaşi litru de benzină se cumpăra cu peste 1,2 euro (5,6 lei).
Cu aceste creşteri de preţ, România se clasează pe al doilea loc în topul scumpirilor la benzină între toate cele 27 de state membre, medalia de aur fiind adjudecată de petroliştii din Grecia, ţară în care acest tip de carburant a crescut cu aproape 98% în perioada de timp analizată. Podiumul este completat de Letonia, dar la o diferenţă considerabilă de primii clasaţi, aici litrul de benzină scumpindu-se cu „numai” 67,8%.
La coada clasamentului sunt petroliştii din Germania şi Olanda care în intervalul 12.01.2009-19.12.2011 au scumpit litrul de benzină cu 30,6%, respectiv 27,1%, după cum arată statisticile UE.
Explozia preţului barilului de petrol
Cert este că dacă la începutul lui 2009 barilul costa aproape 43 de dolari, acum a depăşit pragul de 110 dolari, iar posibila impunere a unui embargo asupra petrolului iranian din partea Uniunii Europene nu va face altceva decât să pună o presiune suplimentară pe preţul „aurului negru”.
„Lucrurile par a fi destul de clare. Există o poziţie de monopol. Sunt cheltuieli ca în Est, preţuri ca în Vest şi profituri ca în Africa. Noi am propus mai multe măsuri, dar niciuna nu a fost luată în calcul. Una ar fi fost taxarea profiturilor companiilor petroliere făcute pe baza volatilităţii preţului la petrol”, spune Cristian Pârvan, secretar general al Asociaţiei Oamenilor de Afaceri din România (AOAR).
Fruntaşi şi la scumpirea motorinei
Nici în ceea ce priveşte motorina, cei trei ani de criză, în care consumul de carburanţi a scăzut, nu au potolit apetitul pentru scumpiri al petroliştilor. Astfel, România este din nou pe podiumul celor mai mari majorări de preţ, dar de această dată este ocupanta locului trei cu scumpiri de 61% pe litrul de motorină aplicate în perioada 12.01.2009 – 19.12.2011. Pe locurile fruntaşe sunt Cipru, cu peste 70% şi Ungaria cu peste 62%. Printre ţările din coada clasamentului se numără din nou Olanda şi Germania, unde litrul de motorină s-a scumpit în perioada analizată cu 32,9%, respectiv 29,1%. Astfel, companiile nu au trasnmis în preţul la pompă întreaga apreciere a barilului de petrol.
Încă din anul 2005 se derulează o anchetă privind posibile înţelegeri între marile companii ptroliere, Petrom, Rompetrol, Lukoil, MOL şi Agip, pentru stabilirea preţului la pompă, dar nici până în ziua de azi oamenii Consiliului Concurenţei nu au strâns suficiente dovezi. Pe de altă parte însă, marile companii petroliere ar putea fi sanţionate chiar săptămâna aceasta pentru decizia de a scoate în comun un tip de benzină în 2008.
2011, an greu pentru şoferi
2011 a fost unul foarte greu pentru şoferi, întrucât ei au fost nevoiţi să dea piept cu preţuri-record la carburanţi. Problemele au început chiar din prima zi a anului 2011, când accizele – care înseamnă circa 30% din preţul final – au crescut cu 3%. La aceasta s-a adăugat şi faptul că, de la 1 ianuarie 2011, ponderea biocarburanţilor a crescut de la 4% la 5%, ceea ce a pus o nouă presiune pe preţ (cotaţiile componentelor bio sunt mai mari decât ale combustibililor clasici). Prin urmare, carburanţii s-au scumpit brusc cu opt- zece bani după care au urmat protestele din benzinării: şoferii s-au răzbunat, blocând căile de acces la pompe sau alimentând de doar câţiva bani şi plătind cu mărunţiş.
După câteva luni urma să aflăm că, de fapt, debutul anului nu era nimic pe lângă ce urma să se întâmple. În ţările arabe şi în cele din Africa de Nord şi Orientul Mijlociu au urmat conflicte înfiorătoare, soldate cu morţi, căderi de regimuri opresive şi embargouri economice. Problemele din aceste ţări, extrem de bogate în ţiţei, au lovit puternic piaţa petrolieră mondială, iar preţurile s-au dus în sus în prima parte a anului, spre cotaţii de peste 120 de dolari pe baril, care nu mai fuseseră atinse din 2008.
În România, şocul nu a întârziat să se propage. La mijlocul lunii aprilie, pompele din benzinării afişau recordul istoric de şase lei pe litru pentru cele mai scumpe sortimente de carburanţi. Abia la finalul verii a început să se vadă o relaxare a preţurilor. Însă chiar dacă acest lucru înseamnă să râdem cu un ochi, cauzele sale ne fac să plângem cu celălalt: este vorba despre turbulenţele care au cuprins lumea financiară începând cu luna august, când ratingul Statelor Unite a fost coborât, iar pieţele au luat-o razna.
