Statisticile privind populaţia României arată realităţi îngrijorătoare. În luna martie s-au născut 15.801 copii, cu 884 mai mult decât în februarie. Numărul persoanelor care au decedat în martie a fost de 23.576, cu 1.873 mai multe decât în februarie. „Sporul natural a fost negativ atât în luna martie, de 7.775 persoane (decedaţii având un excedent faţă de născuţii vii), cât şi în luna februarie, de 6.786 persoane”, a precizat Institutul Naţional de Statistică.
Numărul născuţilor vii a fost mai mic cu 1.984 în martie 2011 faţă de aceeaşi luna a anului trecut, iar numărul persoanelor care au decedat a fost mai mare cu 847 faţă de martie 2010.
Totul pare a evolua în sens negativ în ceea ce priveşte populaţia României: dacă au venit pe lume prea puţini copii şi prea mulţi dintre români au trecut în nefiinţă, numărul căsătoriilor este în declin, iar totalul celor care s-au hotărât să pună capăt vieţii în comun este în creştere. La oficiile de stare civilă s-au înregistrat în martie 3.219 căsătorii, în scădere cu 1.174 faţă de luna precedentă, în timp ce prin hotărâri judecătoreşti definitive s-au pronunţat 3.369 de divorţuri, cu 58 mai multe decât în februarie.
18 milioane de locuitori în 2050
Un scenariu pesimist pentru România, imaginat de Standard & Poor’s, arată că populaţia României va scădea în următorii 40 de ani de la 21 de milioane la 18 milioane de locuitori, populaţia activă se va diminua, iar numărul de vârstnici va creşte vertiginos. Raportul dintre numărul de persoane cu vârsta de peste 65 de ani şi populatia cu vârste cuprinse între 15 şi 64 de ani se va dubla până în 2050 la 54%, de la 21% anul trecut, în principal din cauza ratelor scăzute de fertilitate şi creşterii duratei medii de viaţă.
Mai mult, în următorii 50 de ani, populaţia României va număra cu patru milioane de oameni mai puţin, scăderea demografică ajungând la 20%, informează money.ro în baza unei analize a organismului de statistică al Comisiei Europene.
Ultima prognoză Eurostat arată că, în următorii 25 de ani, numărul românilor va scădea cu 7,5%, iar peste 50 de ani populaţia ţării va fi împuţinată cu 20% .
Dacă în 2010, România avea 21,46 milioane de locuitori, până în 2035 numărul conaţionalilor va ajunge la 19,85 milioane. în 2060, prognoza indică doar 17,3 milioane de români, cu 4,1 milioane de persoane mai puţin decât în prezent, informează money.ro.
Migraţia, prima explicaţie
În ultimii 20 de ani, România a pierdut milioane de locuitori. Mulţi dintre ei însă trăiesc şi muncesc peste graniţe. Potrivit preşedintelui INS, Vergil Voineagu, în perioada scursă între ultimile două recensăminte – 1992-2002 – aproximativ 700.000 de persoane au părăsit ţara. Fenomenul migraţiei se menţine la cote ridicate şi în prezent, statisticile consemnând anual peste 10.000 de români care aleg pribegia.
„Această tendinţă se observă nu numai în România, ci şi în alte ţări din fostul bloc socialist, precum Bulgaria, Lituania sau Letonia”, a precizat preşedintele Institutului Naţional de Statistică (INS), Vergil Voineagu. El a declarat că, în urma recensământului care va avea loc în perioada 22-31 octombrie, „estimarea numărului de emigranţi români va fi mult îmbunătăţită, întrucât vom culege date despre emigranţi atât de la rude, familie, cât şi de la vecini şi autorităţile locale”.
Voineagu a precizat că aceste informaţii vor fi coroborate cu datele furnizate de alte instituţii din România.
Apoi, informaţiile din România vor fi puse „în oglindă” cu cele din ţările unde au plecat românii, deoarece fiecare din aceste state îşi înregistrează emigranţii.
François Farah, reprezentantul în România al Fondului Naţiunilor Unite pentru Populaţie (UNFPA), a declarat că ceea ce se ştie cu certitudine în ceea ce priveşte emigraţia românilor este faptul că cei care au plecat sunt din rândurile populaţiei active profesional şi reproductiv.
Pierderi considerabile
Din punct de vedere demografic, consecinţele migraţiei, atât a celei temporare cât şi a celei definitive, sunt semnificative. Tendinţa de a rămâne definitiv în ţările de destinaţie este bine cunoscută şi conduce la pierderi considerabile în rândul populaţiei. Această pierdere are drept consecinţă diminuarea ritmului de creştere economică sau chiar declinul activităţii economice.
Conform studiilor recente se poate constata faptul că mobilitatea internaţională este mai mare în rândul persoanelor care au vârsta corespunzătoare pentru locul de muncă. În consecinţă, ţările de emigrare se confruntă cu un proces accelerat de îmbătrânire a propriei populaţii.
Factorul uman este cea mai importantă sursă de creştere economică, ratele de creştere sunt aşteptate a fi mai scăzute în cazul rămânerii în ţara natală. Majoritatea celor care emigrează sunt tineri, iar procentul acestora este în continuă creştere, putând astfel susţine că emigrarea afectează grupele de vârstă cu rate mari de fertilitate, reducându-se astfel potenţialul de nou- născuţi în România. Acest lucru este cu atât mai îngrijorător cu cât emigrarea devine permanentă. Structura emigrării pe sexe dezvăluie unele schimbări, astfel că femeile imigrante devin din ce în ce mai numeroase în ultimii ani. Efectele nefaste asupra ratei natalităţii şi a fertilităţii încep să fie din ce în ce mai prezente, dovadă fiind faptul că un număr tot mai mare de copii sunt născuţi în afara ţării.
„Peste 60% din emigranţi sunt femei. Părăsindu-şi căminul, în multe cazuri familiile acestora se destramă, contribuind pe cale de consecinţă la scăderea natalităţii”, precizează Vergil Voineagu.
Stai un an în străinătate, nu eşti numărat
Primul recensământ după aderarea României la Uniunea Europeană (UE) va avea loc în perioada 22-31 octombrie, acţiuni similare desfăşurându-se în acest an în toate ţările membre.
Potrivit specialiştilor de la Institutul Naţional de Statistică (INS), în octombrie nu vor fi număraţi cei care stau în străinătate mai mult de un an. „Vom considera că persoanele care stau mai mult de un an în afara ţării nu mai fac parte din populaţia României”, a precizat, pentru „Evenimentul zilei”, Ştefan Trică, directorul adjunct al Direcţiei de statistică demografică şi recensământul populaţiei din cadrul INS.
El a mai explicat cum s-a ajuns la concluzia că populaţia României este în scădere: „Din datele pe care le avem de la ultimul recensământ, care a avut loc în anul 2002, am scăzut persoanele decedate, am adunat persoanele născute şi imigranţii, am scăzut apoi emigranţii şi am constatat că suntem mai puţini cu 1,5 milioane faţă de 21,6 milioane, cifră care a fost stabilită în anul 2002”.