Guvernatorul Mugur Isarescu a anunţat optimist, că din a doua parte a anului, inflaţia se va tempera şi că anul viitor va reintra în ţinta BNR. Traducând noile prognoze, preţurile îşi vor tempera creşterea până la 5,1% la finalul anului, după vârful din luna iunie, atunci când inflaţia va atinge recordul de 8,7%.
Sună încurajator, în concordanţă cu mesajul optimist al guvernanţilor, care prevăd ieşirea din recesiune, mesaj menit a restabili încrederea românilor şi a-i determina astfel să îşi reia consumul, principalul motor al economiei. În ultimii 7 ani, BNR a reusit „performanţa” de a nimeri ţinta de inflaţie doar în 2007. Majoritatea analiştilor economici anticipează, deja, că BNR va rata şi în acest an ţinta de inflaţie.
Caruselul scumpirilor
Potrivit analiştilor economici, faptul că BNR nu reuşeşte să îşi atingă ţintele privind inflaţia nu ar trebui să mai mire pe nimeni. Chiar dacă va ţine cu dinţii de leu şi va da drumul la tiparniţa de bani, Isărescu nu va putea face prea multe lucruri în privinţa preţurilor pentru că nu este el neapărat cel vinovat de faptul că am ajuns să avem cea mai mare inflaţie din UE. Potrivit analistului Liviu Voinea, directorul executiv al Grupului de Economie Aplicată, marea problemă este că Guvernul nu a pus în practică politicile necesare pentru a susţine agricultura şi sectorul energetic, de acolo de unde vin cele mai mari riscuri inflaţioniste.
Murat Atay, directorul general al Garanti Bank România, crede că o soluţie pentru a tempera efectele inflaţiei ar fi, de exemplu, reducerea nivelului TVA de la 24% la 5% pentru alimente. Nicolaie Alexandru-Chidesciuc, economistul-şef de la ING Bank, crede că preţurile vor creşte din toamnă. Cu cât? Nimeni nu ştie. Nici măcar Mugur Isărescu.
Mâncarea s-a scumpit cu 9%
Dintr-o listă cu şapte ţări foste comuniste, în România, preţul alimentelor s-a majorat cu 8,7%, ceea ce ne plasează pe locul doi, după Bulgaria, unde creşterea a fost de 12,2%. În Ungaria, alimentele s-au scumpit cu 7,5%, în Letonia cu 7,4%, în Lituania cu 7,1%, în Polonia cu 6,9%, iar în Cehia cu numai 4%. În plus, ponderea alimentelor în coşul de consum, de 33%, este de departe cea mai ridicată din regiune, deşi populaţia nu consumă neapărat mai mult decât cea din alte ţări”, a explicat Isărescu, care a mai adăugat că există şi o problemă statistică nerezolvată în ceea ce priveşte ponderea prea mare a alimentelor în coşul de consum. Isărescu a precizat de mai multe ori că majorarea preţurilor la alimente a fost principalul factor de creştere a ratei inflaţiei, alături de scumpirea carburanţilor.
Benzina, la un nou maxim istoric
Rompetrol, Petrom si OMV au majorat din nou preţurile pentru benzină cu 7 bani pe litru. Cauza este avansul înregistrat de cotaţiile internaţionale pentru barilul de ţiţei şi produse petroliere. Astfel, cel mai scump sortiment de benzină este vândut de OMV Petrom cu 6,11 lei.
Comisia Europeana dă undă verde Guvernului român să treacă la îngheţarea preţului carburanţilor, măsura fiind în concordanţă cu regulile concurenţei din UE, a declarat, Marisa Gonzalez Iglesias, purtator de cuvant al Directiei Generale Concurenta din cadrul Comisiei Europene de la Bruxelles. La jumătatea lunii aprilie, premierul Emil Boc a solicitat Consiliului Concurenţei să analizeze, împreună cu Departamentul pentru Afaceri Europene, dacă preţurile la carburanţi pot fi îngheţate în România în baza unei legi care prevede o astfel de măsură în cazuri excepţionale, dar care este adoptată înaintea aderării la UE.
„Dacă răspunsul va fi pozitiv, vom găsi o soluţie”, a spus Boc. Pe de altă parte, analiştii au căzut de-acord cu companiile petroliere din România: îngheţarea este imposibilă!
Şi guvernatorul BNR nu consideră că îngheţarea preţurilor este o idee bună. „Ştiu din istorie că astfel de măsuri au creat un confort pe termen scurt, dar, după ce s-au încheiat, fractura a fost şi mai mare”, a spus Isărescu. În luna ianuarie, Agenţia Naţională de Administrare Fiscală a întocmit un raport privind producătorii şi distribuitorii de carburanţi, în care se spune că preţul la pompă a fost majorat nejustificat pe parcursul anului 2010, fără a fi determinat de evoluţia cotaţiilor de bursa la ţiţei, cursul valutar şi taxele percepute de stat, iar aproape toate companiile au raportat pierderi semnificative, câştigurile nefiind reflectate corespunzător.