Rata natalității s-a redus semnificativ în România în ultimii ani, cele mai importante motive pentru această situație fiind scăderea nivelului de trai, exodul de populație, subfinanțarea din domeniul alocațiilor și asistenței sociale sau lipsa de predictibilitate din mediul economic.
România a atins un record negativ anul trecut: cel mai redus nivel al natalității de după 1990. De asemenea, numărul copiilor români a scăzut cu peste 38.000, în 2014.
În cursul anului 2014, în România s-au născut 185.322 copii, în scădere semnificativă față de anul 2013 când s-au născut 198.216 copii și aproape la jumătate față de anul 1990, când România a avut 315.000 nou-născuți.
Numărul nou-născuților din 2014 s-a situat mult și sub media din ultimii ani, situată constant la aproape 220.000 de copii pe an. În România sunt aproape 4 milioane de copii cu vârsta cuprinsă între 0-18 ani.
Rata natalităţii a ajuns la jumătate faţă de acum două decenii. Lipsa locurilor de muncă îi determină pe tinerii care ar trebui să îşi întemeieze o familie să plece în străinătate, iar femeile amână din ce în ce mai mult naşterea primului copil.
Nici indemnizaţiile acorate mamelor nu le motivează pe acestea să aibă copii. Alocațiile pentru copii au rămas neschimbate 10 ani, din 2005 până în 2015. Abia de curând deputații au adoptat un proiect de lege care prevede ca alocația de stat pentru copii să crească de la 42 la 84 de lei (19 euro). Noua lege a fost promulgată de președintele Klaus Iohannis chiar de Ziua Copilului și va intra în vigoare odată cu publicarea în Monitorul Oficial.
Regiunea din România în care se nasc cei mai puțini copii este regiunea Sud-Vest Oltenia, iar zona cu natalitatea cea mai puternică este regiunea centrală a țării, după cum se arată într-un comunicat al Institututlui Naţional de Statistică (INS) publicat de curând. „Cea mai ridicată rată a natalităţii, înregistrată în anul 2014, a fost în regiunea Centru (9,1 născuţi vii la 1.000 locuitori), iar cea mai scăzută în regiunea Sud-Vest Oltenia (7,3 născuţi vii la 1.000 locuitori)”, potrivit INS.
„Ponderea populaţiei cu vârsta cuprinsă între 0-18 ani în totalul populaţiei după domiciliu a fost, la 1 ianuarie 2015, de 18 la sută, în scădere faţă de anii anteriori. Proporţia băieţilor în segmentul de populaţie de 0-18 ani a fost, în ultimii ani, superioară comparativ cu cea a fetelor de aceeaşi vârstă (51,4 la sută). Raportul de masculinitate a fost de 1.056 de băieţi la 1.000 de fete”, se arată în comunicatul INS.
La începutul anului şcolar 2014/2015, în cele peste 7.127 de unităţi şcolare învăţau 3.735.552 de copii, sub mentoratul a 244.040 de cadre dicatice. Mai exact, numărul copiilor din creşe şi grădiniţe era de 578.177, al elevilor din clasele primare şi gimnaziale de 1.732.305, iar al celor din învăţământul liceal de 727.072. Totuşi, doar 73,4% dintre copiii cu vârstă de şcoală erau înregistraţi în sistem . „Noi înregistrăm certificatele de naştere ale copiilor care se nasc în România, dar avem circa 2,5 milioane de emigranţi, despre care statul nu ştie nimic”, este explicaţia sociologului Alfred Bulai. Din totalul de elevi înscrişi la începutul anului şcolar 2014/2015, un număr de 2.513.2166 de copii frecventau şcoala la învăţământul de zi.
