Cei doi miniştri însărcinaţi cu organizarea referendumului, Ioan Rus şi Victor Paul Dobre, şi-au dat demisia în această dimineaţă. Ioan Rus i-a acuzat pe Traian Băsescu şi pe Crin Antonescu de presiuni asupra sa după referendumul al cărui deznodământ rămâne încă necunoscut, deoarece chiar ministerul condus de Rus a transmis Curţii Constituţionale date contradictorii privind listele electorale permanente, iar aceasta a amânat luarea unei decizii în legătură cu întoarcerea lui Traian Băasescu la Cotroceni.
Ioan Rus a anunţat că şi-a înaintat demisia de onoare din funcţia de ministru al Administraţiei şi Internelor, pentru că este un politician „onest, corect”, iar în ultimele zile asupra lui au fost făcute presiuni începând de la Traian Băsescu şi continuând cu Crin Antonescu, lucru inacceptabil. „Asupra mea şi a Ministerului Administraţiei şi Internelor s-au exercitat nenumărate presiuni, nenumărate aprecieri, nenumărate discuţii de către politicieni români, începând cu Traian Băsescu şi continuând cu Crin Antonescu. Din punctul nostru de vedere, este inaccceptabil. Astăzi mi-am dat demisia de onoare”, a spus Ioan Rus. Rus a adăugat că nu poate accepta ca MAI să fie părtaş „la ceva ce nu înseamnă lege, ce nu înseamnă respectarea legii în România”, precizând că limitele demnităţii sale şi le stabileşte singur.
În opinia lui Ioan Rus, atât referendumul din 29 iulie, cât şi alegerile locale au fost bine organizate de către Ministerul de Interne, acesta argumentând că „modul în care aceste alegeri au fost organizate n-au fost de manieră să suscite critici din partea niciunui partid politic”. Rus a precizat că şi ministrul delegat pentru Administraţie, Victor Paul Dobre, şi-a înaintat demisia din funcţie. Dobre a confirmat că şi-a dat demisia, el precizând că a făcut acest lucru „din motive personale” şi că va comenta mai mult „altădată”.
Ministerul condus de Ioan Rus a fost în centrul atenţiei după ce Curtea Constituţională a amânat să se pronunţe cu privire la validarea referendumul pentru demiterea lui Traian Băsescu. Amânarea deciziei a survenit datelor contradictorii transmise Curţii în datele de 1 şi 2 august, de către Serviciul de Evidenţă a Populaţiei al Ministerului Administraţiei şi Internelor (MAI). Acesta a transmis Curţii două adrese, în prima confirmând cifra de 18.292.514 persoane cu drept de vot, iar în cea de a doua admiţând că nu îşi poate asuma veridicitatea acesteia, iar competenţ]a de verificare a listelor revine Autorităţii Electorale Permanente (AEP), care spune însă că nu are date proprii care să indice numărul alegătorilor.
Magistraţii au cerut Guvernului ca până la 31 august să transmită listele în baza cărora s-a organizat referendumul.
CCR trebuie să ia o decizie după ce Biroul Electoral Central a prezentat rezultatele finale ale referendumului din 29 iulie. Potrivit acestora, la urne au venit 8.459.052 de persoane, dintr-un total de 18.292.514 înscrise în listele electorale, ceea ce înseamnă că prezenţa la vot a fost de 46,24%. Potrivit legii, condiţia de validare a referendumului este ca la acesta să participe jumătate plus unu dintre alegători, respectiv 9.146.234 de persoane. Dacă CCR va invalida referendumul, decizia se trimite în Parlament, care ia act, iar Traian Băsescu se poate întoarce la Cotroceni.
Variante de lucru pentru Guvern: Corlăţean la Externe, Stroe la Administraţie, Duşa la Interne
Remaniere la Palatul Victoria. După demisia lui Ioan Rus şi a lui Victor Paul Dobre, premierul Victor Ponta a anunţat mai multe schimbări. Judecătorul Mona Pivniceru a fost propusă la Ministerul Justiţiei în locul lui Titus Corlăţean care va prelua portofoliul Externelor de la Andrei Marga. La conducerea Ministerului de Interne a fost propus Mircea Duşa, ministru delegat pentru Administraţie va fi Radu Stroe, iar funcţia de ministru pentru Relaţia cu Parlamentul va fi deţinută de Dan Şova.
