Franţa „nu poate primi toată mizeria din lume şi din Europa”, a afirmat marţi, în legătură cu dosarul romilor, ministrul francez de Interne Manuel Valls, aşteptat miercuri în România împreună cu colegul său de guvernare, Bernard Cazeneuve, care deţine portofoliul Afacerilor Externe.
„Astăzi, nu putem să ne permitem să primim toate aceste populaţii care sunt condamnaţii pământului, care sunt hărţuite în ţara lor, care sunt discriminate”, a declarat el pentru BFMTV şi RMC.
Franţa „are partea sa în materie de azil, în materie de inserţie, dar mesajul este clar: fermitatea”, a adăugat el.
„Fără îndoială, înainte de sfârşitul lunii septembrie, 7.000 de români sau bulgari vor fi repatriaţi prin sistemul de ajutor pentru reîntoarcere” în ţara lor, a mai spus ministrul, recunoscând totuşi că există „şi alţii care au sosit”.
Ministrul francez de Interne, Manuel Valls, şi ministrul delegat pentru Afaceri Europene, Bernard Cazeneuve, vin în România pentru a discuta situaţia romilor şi a aborda problema „la sursă”, a declarat preşedintele francez Francois Hollande.
„Ministrul de Interne şi ministrul Afacerilor Europene vor merge în România pentru ca această problemă să fie tratată la sursă”, a declarat acesta în cadrul unei intervenţii la postul de televiziune privat TF1.
„Nu putem accepta ca aceste populaţii să fie alungate din ţara lor, mutate” şi să vină în Franţa „pentru a se refugia în condiţiile în care nu pot susţine o activitate economică”, a adăugat acesta.
„Sunt 15.000 de romi în Franţa, nu au venit în patru luni”, a mai spus acesta, venind în apărarea ministrului său de Interne, criticat în Franţa pentru angajamentul său de a dezmembra taberele ilegale ale romilor, în termenul unor decizii judecătoreşti.
În ultimele săptămâni, în Franţa, sute de romi au fost evacuaţi din taberele ilegale de către poliţie, provocând proteste din partea reprezentanţilor romilor, a asociaţilor şi a unui partid de stânga.
Sute de expulzări
250 de romi au fost expulzaţi din Hexagon numai în luna august. Mulţi dintre ei îşi duc viaţa de zi cu zi în Calvini, o comună din Buzău. Acolo au mers şi mai mulţi jurnalişti de la Reuters, curioşi să afle de ce romii se întorc în Franţa, deşi taberele lor au fost desfiinţate.
Pe de o parte, autorităţile franceze au promis mai puţine restricţii pe piaţa muncii pentru romii din estul Europei. Pe de alta, continuă expulzările pe banda rulantă, însă tot degeaba, căci romii tot se întorc pe malurile Senei. Motivul invocat chiar de ei este lipsa unui loc de munc stabil în ţară.
„Pai cum să nu pleace ţiganii dacă mor de foame acasă? De ce nu se gândeşte guvernul românesc să ne dea şi nouă ceva? De ce nu ne dă?”, spune un rom indignat.
„Nu prea există voinţă politică pentru a vorbi despre integrarea romilor, nici măcar la nivel central”, a declarat directorul executiv al asociaţiei Romani Criss, Marian Mandache.
„Am fost în Franţa. Am plecat de aici din sărăcie. Acolo am stat 3 luni, într- un azil. Şi ne-a dat 300 de euro să putem să trăim şi noi bine!”
Franţa, îndemnată să stopeze expulzarea romilor
Rob Kushen, preşedintele Centrului European pentru Drepturile Omului, spune că, Franţa trebuie să pună capăt politicii de expulzare a romilor şi trebuie să elimine imediat restricţiile impuse pe piaţa muncii cetăţenilor români şi bulgari.
„Administraţia Francois Hollande trebuie să se distingă de Administraţia precedentă prin modificarea Strategiei de integrare a romilor. (…) Trebuie să înceteze politica de evacuare a taberelor de nomazi şi expulzările. în plus, trebuie să elimine imediat toate restricţiile pe piaţa muncii impuse cetăţenilor români şi bulgari”, a declarat Kushen conform EUObserver.
De asemenea, experţii Naţiunilor Unite au solicitat guvernului francez să se asigure că demolarea taberelor de romi respectă normele europene şi internaţionale ale drepturilor omului cu privire la lipsa de discriminare. „Evacuările forţate nu sunt un răspuns adecvat, soluţii alternative, conforme cu standardele drepturilor omului trebuie să fie căutate”, a declarat Raquel Rolnik, raportor special pentru locuinţe.
În august, mai multe evacuări şi deportări au avut loc, mai ales în oraşele Lille (nord), Lyon (centru-est) şi Paris. Experţii Naţiunilor Unite au amintit că acţiuni similare au fost întreprinse în august 2010 şi au stârnit critici generalizate la nivel internaţional şi european.
„Aceste informaţii sunt îngrijorătoare, mai ales că nu este prima dată când romii sunt expulzaţi colectiv din Franţa”, comentează Rita Izsak, expert independent pentru minorităţi.
„Romii sunt cetăţeni ai Uniunii Europene şi minoritatea cea mai marginalizată a Europei. În mod regretabil, aceste acte arată că romii nu se bucură încă de aceeaşi libertate de circulaţie şi de şedere şi continuă să sufere tratamente discriminatorii”.
Experţii Naţiunilor Unite în domeniul Drepturilor Omului şi-au exprimat de asemenea îngrijorarea cu privire la practica stimulentelor financiare pentru a-i îndemna pe romi să se întoarcă în ţările lor de origine.
Conform experţilor, această practică ar permite guvernului să argumenteze că romii se întorc de bunăvoie în ţările lor, protejându-se astfel de contestaţiile legale privind evacuările forţate.
