DIICOT audiază, astăzi, o sută de persoane, între care angajaţi ministeriali, într-un caz de fraude bancare estimate la 22 de milioane de euro, anchetatorii descinzând la locuinţele a 50 de suspecţi şi la sediile societăţile acestora în Bucureşti, Ilfov, Călăraşi şi Giurgiu.
Timp de doi ani, aceste persoane au obţinut sume fabuloase de bani obţinând credite ilegale de la trei dintre cele mai bănci mari din România: BRD, BCR şi CEC. Iar cei care trăgeau sforile în această escrocherie erau chiar cei care ar fi trebuit să aibe grijă ca finanţările să se acorde pe criterii legale.
Activitatea infracţională a fost sprijinită de către învinuiţii Aurel Şaramet, având calitatea de director al Fondului Naţional de Garantare a Creditelor pentru IMM-uri, Cercel – Duca Alexandru Claudiu, vicepreşedinte BRD Societe Generale, Mihai Grigoroiu, Roşu Cătălin Ionuţ şi Atanasiu Andrei, angajaţi în cadrul Ministerului Economiei, Comerţului şi Mediului de Afaceri şi Diaconescu Florian Dragoş.
Potrivit unor surse din mediul bancar citate de Capital.ro, creditele ilegale erau acordate unor IMM-uri de mărime medie, care funcţionau doar de formă, având bilanţuri falsificate, în care cifrele de afaceri şi profiturilor erau majorate artificial.
Iar pentru ca schema să funcţioneze impecabil, în ciuda regulilor drastice de creditare şi a controlului minuţios al documentelor bancare, gruparea avea nevoie de relaţii la nivel înalt în sistemul bancar. Aici intervenea Fondul de Garantare a Creditelor, prin însuşi preşedintele instituţiei.
Statul este, prin Ministerul Economiei, unicul acţionar al Fondului Naţional de Garantare a Creditelor pentru IMM. Fondul garantează creditele acordate de băncile comerciale în limita a maxim 80%.
„Este aproape de necrezut. Trăim un episod pe care l-au trăit alte bănci din Uniune Europeană anii trecuţi, odată cu criza. Am auzit de fel de fel de fraude masive. Niciun sistem nu este perfect şi de data acesta observăm căşi sitemul bancar din România este pătruns de acest microb, care iată îl regăsim la companiile de stat sub formă de corupţie, îl găsim şi în zona bancară. Nu cred că se pune problema de pe securitate bancară, se pune problema de deontologie morală”, a declarat Ionel Blănculescu, analist economic.