După ce Laura Codruţa Kovesi a obținut primul loc la votul pentru desemnarea șefului parchetului European (EPO), în Comisiile CONT (Comisia pentru Control Bugetar) şi LIBE (Comisia pentru libertăţi civile) din Parlamentul European, urmează alți pași de făcut. Trebuie adoptată poziția oficială a Parlamentului European, apoi se va negocia cu Consiliul Uniunii Europene.
Procedural, Conferinţa Preşedinţilor, formată din preşedintele Parlamentului European, Antonio Tajani, şi liderii de grupuri politice, va decide în 7 martie etapele următoare, potrivit Mediafax.
Una dintre posibilităţi ar fi ca în şedinţa din 7 martie, Conferinţa preşedinţilor să decidă ca hotărârea din Comisiile LIBE şi CONT să fie validată printr-un vot în plenul Parlamentului European, înainte ca forul legislativ să înceapă negocierile cu Consiliul UE.
Având în vedere că Laura Codruţa Kovesi este candidatul ales de comisiile parlamentare pentru funcţia de procuror-şef european, iar Consiliul UE a stabilit ca Jean-François Bohnert (candidatul francez) să fie desemnat pentru şefia Parchetului UE, o negociere va avea loc între Parlament şi Consiliu, pentru a ajunge la un consens.
O altă variantă ar fi ca la Conferinţa Preşedinţilor din 7 martie să fie decisă poziţia Parlamentului European, pe baza recomandării Comisiei CONT şi LIBE, fără un vot în plenul forului legislativ.
„Procurorul-şef european, care va conduce Parchetul European (EPPO), va fi numit de comun acord de către Parlamentul European şi Consiliu. Rezultatul votului din Comisia LIBE şi recomandarea Comisiei CONT (care, de asemenea, a desemnat-o pe Laura Codruţa Kövesi drept candidat preferat, in urma unui vot desfăşurat marţi) vor fi transmise de către Preşedintele LIBE către Conferinţa Preşedinţilor (formată din Preşedintele Parlamentului European şi liderii de grupuri politice). Conferinţa Preşedinţilor va confirma etapele următoare din acest proces pe 7 martie, înainte de negocierile cu Consiliul”, potrivit unui comunicat de presă al Parlamentului European.
În urma unui vot secret, miercuri 27 februarie, Comisia LIBE a selectat-o pe Laura Codruţa Kövesi pe primul loc în lista de candidaţi pentru postul de procuror-şef european. Votul a fost: Laura Codruţa Kövesi -26 de voturi, Jean-François Bohnert (Franţa) -22 voturi, iar Andrés Ritter (Germania)- 1 vot.
Kovesi a fost preferată şi în Comisia CONT cu o zi înainte. Laura Codruţa Kovesi a obţinut 12 voturi în Comisia CONT din Parlamentul European. Pe locul doi a fost Francois Bohnert- 11 voturi, iar Andres Ritter a primit un vot.
Procurorul Jean-François Bohnert, din Franţa, s-a clasat pe primul loc în urma votului reprezentanţilor permanenţi ai statelor în Consiliul Uniunii Europene privind desemnarea procurorului-şef european, fiind urmat de Laura Codruţa Kovesi, din România, şi de germanul Andres Ritter.
Parchetul european
Parchetul European, care ar urma să fie operaţional în 2020, va fi un birou independent însărcinat cu investigarea, urmărirea şi aducerea în faţa justiţiei a infracţiunilor împotriva bugetului UE, cum ar fi frauda, corupţia sau frauda transfrontalieră cu TVA de peste 10 milioane de euro. Lista infracţiunilor va putea fi extinsă în viitor pentru a include, de exemplu, activităţi teroriste. Până în acest moment, 22 de state membre s-au alăturat Parchetului European. Cele cinci state care nu participă încă (Suedia, Ungaria, Polonia, Irlanda şi Danemarca) se vor putea alătura în orice moment.
EPPO va avea sediul central în Luxemburg si va fi compus dintr-un procuror-şef şi un colegiu de procurori din toate ţările participante. Aceştia vor coordona investigaţiile curente desfăşurate de către procurorii delegaţi în fiecare stat participant.
Anchetată în România
Actualul guvern, cel care a demis-o pe Laura Codruţa Kovesi de la șefia DNA, nu a fost de acord cu această candidatură a ei la șefia Parchetului European. Opoziția politică acuză guvernul că îi înscenează Laurei Kovesi piedici. Laura Kovesi a fost citată, pe 7 martie, la Secţia de investigare a magistraţilor, pentru a fi audiată în dosarul în care fosta şefă a DNA este acuzată de abuz în serviciu, luare de mită şi mărturie mincinoasă.
Dosarul în care este acuzată Laura Codruţa Kovesi a fost deschis în decembrie 2018, în urma unei sesizări depuse de fostul deputat Sebastian Ghiţă. Acesta a fugit în Serbia, după ce a fost trimis în judecată în mai multe dosare de corupţie. Ghiţă susţinea că, în anul 2011, Kovesi i-a cerut să achite 200.000 de euro pentru aducerea lui Nicolae Popa cu un avion din Indonezia, pe numele căruia exista un mandat internaţional de arestare.
Polemici politice
Liviu Dragnea a refuzat să comenteze votul din comisiile PE, dar Tpriceanu, partenerul său de guvernare, a acuzat un vot politizat: Tăriceanu: Votul din Comisia LIBE, o demonstraţie perfectă cum intervine politicul în această alegere
Preşedintele ALDE, Călin Popescu Tăriceanu, a declarat: ”Este o exemplificare perfectă care ne vine de la Parlamentul European, care e foarte generos, să ne înveţe pe noi că în Justiţie nu trebuie să intervină factorul politic şi ne-a făcut o demonstraţie perfectă cum intervine factorul politic în această alegere.”
Dar pentru foarte mulți, politicieni și ziariști, Kovesi e o eroină. Iată ce spune, de exemplu, Cristian Tudor Popescu: ”Doamna Kovesi, fără să vrea, a ajuns în clipa de faţă un simbol, care a depăşit demult graniţele României. Problema pe care o are UE nu se situează în Franţa sau Germania, care sunt țări donatoare în primul rând de fonduri europene, ci în ţările din Est. Aici au loc deturnările, au loc furturile, şi cum de obicei prin cârdăşie, prin participare chiar a guvernelor, a oamenilor politici, a miniştrilor. Tocmai aici a arătat doamna Kovesi că are experiență şi are putere să se bată.”