Dăm aproape jumătate din salariu doar pe mâncare. Şi asta pentru că alimentele de bază s-au scumpit de mii de ori în perioada de după Revoluţie. Spre exemplu, laptele, ouăle şi telemeaua de oaie costă de aproximativ 2.500 de ori mai mult decât în 1990, potrivit calculelor Institutului Naţional de Statistică.
La un salariu mediu net de 350 de euro, un român cheltuie lunar pe mâncare 143 euro.
Dacă se adaugă şi băuturile alcoolice, şi tutunul, cu o pondere de 7,7% în salariul mediu, jumătate din banii unei familii se duc, practic, numai în magazinele alimentare.
În termeni reali, cheltuielile românilor cu produsele alimentare sunt şi de patru ori mai mici decât cele ale vest-europenilor. La un salariu mediu net de 2.700 de euro, un francez plăteşte lunar 600 euro pe alimente.
Preţurile alimentelor au explodat
În România, preţul alimentelor de bază a explodat după revoluţie. Cel mai mult s-a scumpit banalul usturoi. Dacă acum 22 de ani, un kilogram de usturoi costa circa 30 de lei vechi, acum usturoiul costă în jur de 12.400 de lei vechi. Cu alte cuvinte, preţul a crescut de 4.107 ori.
Merele s-au scumpit de peste 2.000 de ori în ultimii 20 de ani şi asta deşi România este unul dintre cei mai mari producători de mere din UE, cu recolte anuale care depăşesc 400.000 de tone.
O evoluţie şi mai „spectaculoasă” a avut preţul perelor: acestea s-au scumpit de 3.802 ori. Spre comparaţie, în 1990, un kilogram costa 12 lei vechi, iar acum, tradus în lei vechi, un kilogram ajunge la 45.900. Varza, morcovii, ceapa şi fasolea, s-au scumpit de aproximativ 2.000 de ori. Cea mai „modestă” legumă de pe masa românilor rămâne cartoful, care s-a scumpit doar de 590 de ori.
Mâncarea şi utilităţile sărăcesc românii
Românii dau cei mai mulţi bani pentru alimente şi băuturi non-alcoolice dintre toţi locuitorii ţărilor Uniunii Europene, raportat la salariile pe care le primesc, potrivit statisticilor Eurostat 2012.
29,1% reprezintă procentul din venituri pe care românii îl cheltuie lunar pe mâncare, cifră dublă faţă de media din UE. La polul opus se află Luxembourg, cu doar 9,2% din salariu pentru cheltuieli alimentare.
O altă parte importantă din banii românilor, 23,5%, se duce pe chirie, întreţinere, electricitate şi gaz. Cei mai puţini bani din salariul românilor revin activităţilor culturale şi recreative, cu 4,9%, şi achiziţiei de îmbrăcăminte sau încălţăminte: 3,5%.
La capitolul cultură excelează norvegienii, cu 12,6% din bani daţi pe astfel de activităţi, iar cele mai multe haine noi îşi cumpără norvegienii şi lituanienii, cu 7,7% din salariu.
Facturile la curent vor fi mai mari
Preţul reglementat al energiei electrice va fi majorat cu 5% până la sfârşitul lunii iunie atât pentru populaţie, cât şi pentru consumatorii industriali, iar Executivul menţine în memorandumul cu FMI calendarul de eliminare a tarifelor administrate la electricitate asumat de Guvernul Boc.
Procesul de renunţare la tarifele reglementate la energie electrică, cerut de FMI, va fi aplicat separat pentru consumatorii industriali şi pentru cei casnici. Pentru consumatorii industriali, preţurile regelementate vor începe să fie eliminate, în etape, din luna septembrie a anului în curs. Aceste tarife vor fi complet eliminate până la 31 decembrie 2013.
Eliminarea preţurilor reglementate pentru consumatorii casnici va începe în 2013 şi va fi încheiată până în 2017.
Tarifele la electricitate şi gaze plătite de populaţie sunt reglementate de ANRE din considerente de protecţie socială, dar Comisia Europeană şi FMI au cerut Guvernului să liberalizeze piaţa pentru a aduce preţurile la nivelul din blocul comunitar.