O investigație jurnalistică transfrontalieră ridică semne uriașe de întrebare privind modul în care ajung în România deșeuri periculoase, importate din vestul Europei, pe post de combustibil pentru fabrici de ciment.
Documentarul „Secrete de Ciment”, publicat de Rise Project arată cum legea este ocolită, atât în România, cât și în Italia, în folosul unor afaceriști fără scrupule, al mafiei italiene și al funcționarilor corupți. Ministrul interimar al Mediului, Costel Alexe, spune că vor fi făcute controale la vămi și la fabricile de ciment, pentru că deșeurile periculoase nu ar trebui să ajungă în România.
România a devenit locul unde gunoaiele din Europa sunt aduse pentru a fi arse fără control, în fabricile de ciment, arată investigaţia jurnalistică transfrontalieră.
Mafia italiană aprovizionează cu deşeuri periculoase fabricile de ciment din România. Acolo sunt incinerate şi ajung direct în plămânii românilor, fără ca nimeni să nu controleze nimic, dezvăluie o investigaţie transfrontalieră realizată sub umbrela Organized Crime and Corruption Reporting Project (OCCRP). Documentarul „Secrete de Ciment”, publicat de jurnaliştii români de la Rise Project, a ajuns în atenţia presei internaţionale, după ce a arătat că şapte fabrici de ciment din România folosesc ca materie primă deşeuri din Italia şi Germania, aduse în România pentru a fi incinerate. „Aducerea gunoiului pentru depozitare în România este interzisă, dar multe companii eludează legea transmiţând-o ca mărfuri normale. Odată ajunse în România, aceste deşeuri sunt arse în interiorul uzinelor de ciment la costul modest de 17 euro pe tonă. Dar ceea ce este mai rău este că deşeurile speciale sunt, de asemenea, tratate în acest fel”, informează euronews.it, într-un articol cu titlul „România, locul unde gunoiul Europei este ars (ilegal)”. Investigaţia realizată în 2019 de Rise Project arăta că fenomenul arderii deşeurilor în cuptoarele fabricilor de ciment a luat amploare.
„Reziduurile pentru care nu există teoretic soluţii de reciclare au înlocuit astfel combustibilul tradiţional, cărbune sau petrol, poluant şi el. Reţeta este extrem de profitabilă: fabricile nu doar că nu mai plătesc carburantul pentru producţia proprie, ba chiar iau bani să folosească deşeul primit. Cei şapte coloşi industriali din România pot incinera anual un milion de tone de deşeu menajer, adică o cincime din cât producem cu toţii. Problema e că ard orice, inclusiv substanţe strict interzise, iar toxinele emanate în atmosferă au efecte dramatice asupra sănătăţii populaţiei, reclamă doctorii şi autorităţile”, informează autorii documentarului „Secrete de ciment”. Una dintre fabricile de ciment vizate de ancheta jurnalistică a fost uzina din Chişcădaga, un sat din judeţul Hunedoara aflat în vecinătatea oraşului Deva. Aici, în ultimii cinci ani, două incendii au avut loc în depozitele de gunoaie folosite drept combustibil.
«Nu putem permite astfel de practici»
„Nu mai pot fi doar bănuieli, încep să fie din ce în ce mai multe surse care vorbesc despre incinerarea unor deșeuri periculoase în fabricile de ciment din România. Deșeurile periculoase din alte țări nu au ce căuta în țara noastră. Transportul, depozitarea sau eliminarea sunt complet interzise”, a spus ministrul interimar al Mediului, Costel Alexe, la Digi24.
Ministrul spune că au fost găsite diverse tertipuri prin care unele companii fentează legislația, pentru a aduce astfel de deșeuri în România.
„Vom declanșa în primul rând controale vamale ale transporturilor de deșeuri care intră în țara noastră, fie pentru tranzit sau ca materie primă pentru industria reciclării. De asemenea, în paralel avem de gând să controlăm la fabricile de ciment, pentru că nu este normal ca noi, la nivel european, să fim campioni la ducerea la groapă și, evident, codași la reciclare, să reciclăm gunoi din alte țări, periculos, de altfel, dar sub diverse tertipuri ajunge ca și material reciclabil, iar gunoaiele și deșeurile din România, în loc să ajungă la reciclare, le vedem pe câmpuri”, a spus Alexe. „Vrem să deschidem camioanele de deșeuri care intră în țara noastră, nu doar să ne uităm în hârtii. Hârtiile pot spune multe, doar că, atunci când ajungem în situația în care cercetăm acele camioane, vom vedea că acestea nu sunt deșeuri reciclabile, ci de altă natură. Până acum, instituțiile statului din subordine cred că verificau doar hărtiile și documentațiile. Trebuie să facem mai mult de atât”, a spus Alexe. „Nu putem permite astfel de practici în România”, a adăugat el.