România va fi împărţită în opt sau nouă regiuni, iar procesul reorganizării administrative s-ar putea încheia la finalul acestui an. Informaţiile au fost dezvăluite de vicepremierul Liviu Dragnea, responsabil de acest proiect-mamut. Mizele care stau în spatele demersului sunt legate de banii care vor urma să ajungă pe mâna viitorilor preşedinţi de regiune: fonduri europene, din următorul palier financiar 2014-2020, în valoare de 39 de miliarde de euro mai uşor de accesat. Şi asta pentru că Bruxelles-ul doreşte să discute direct cu regiunile, nu doar cu Bucureştiul.
Ministrul Dezvoltării Regionale a desenat opt regiuni şi reşedinţele acestora. Astfel, Timişoara, Cluj-Napoca, Craiova, şi Iaşi au fost indicate de acesta ca fiind capitalele regionale. În plus, pe harta desenată de vicepremier judeţele Constanţa şi Tulcea formează aceeaşi regiune, iar Sibiul este capitala Transilvaniei Centrale, în detrimentul Braşovului.
O altă idee nouă este împărţirea regiunii Muntenia în două, cu o reşedinţă la Piteşti şi alta la Galaţi.
„Criteriile pe care le-am avut în vedere sunt în principal criterii funcţionale. Am spus de la început, nu intenţionez să propun (…) un proiect de regionalizare care să aibă la bază criterii etnice, pentru că ţinta principală pentru care vrem să înfiinţăm aceste regiuni o reprezintă dezvoltarea echilibrată a României. Dacă punem o hartă a dezvoltării actuale se vede foarte clar care sunt diferenţele de dezvoltare între judeţe. Asta înseamnă că dacă noi vom continua cu sistemul administrativ actual, riscăm să transformăm România într-o ţară de prinţi şi cerşetori”.
De asemenea, vicepremierul a afirmat că este „foarte important” ca într-o regiune să nu existe judeţe de acelaşi fel, cum este cazul Teleorman, Giurgiu, Călăraşi şi Ialomiţa. „Ar însemna că sunt judeţe numai agricole şi această regiune va avea şanse foarte mici pentru dezvoltare”, spune Dragnea.
USL reorganizează ţara
Regionalizarea aduce funcţii noi în teritoriu. Regiunea va fi condusă de un preşedinte sau un guvernator. Acesta, conform vicepremierului Dragnea, ar urma să fie ales la începutul anului 2014 prin vot indirect de către consilierii regionali. Abia în 2016, concomitent cu alegerile locale, preşedinţii de regiuni vor fi aleşi prin vot direct, în acelaşi timp cu primarii.
Consilierii regionali vor fi votaţi prin vot direct în fiecare judeţ, aceştia formând Consiliul Regional. Rolul principal al acestuia va fi acela de a coordona activităţile consiliilor judeţene în domeniul dezvoltării regionale. Fiecare judeţ ar urma să aibă un număr egal de aleşi (7 sau 10) pentru a fi reprezentaţi în Consiliul Regional.
Guvernul nu va rămâne fără oameni în teritoriu. Ca acest lucru să se întâmple, va fi înfiinţată instituţia prefectului regional, care va fi în subordinea Guvernului, iar în cazul judeţelor vor rămâne subprefecţi.
2013, anul decisiv
Regiunile şi legislaţia referitoare la înfiinţarea acestora ar trebui să fie puse la punct până la data de 31 decembrie 2013.
Vicepremierul Liviu Dragnea a declarat că susţine în continuarea varianta angajării răspunderii Guvernului pe proiectul de regionalizare.
„O susţin în continuare, pentru că mi se pare un proiect uriaş, poate primul proiect de ţară de la Revoluţie încoace. Eu cred că pentru un asemenea proiect Guvernul într-adevar îşi poate angaja răspunderea în faţa Parlamentului, pentru că nu cred că proiectul de regionalizare merită să riscăm să-l dezbatem un an şi ceva de zile în Parlament în condiţiile în care important este să prindem această fereastră de oportunitate care poate e unică, 2013”, a argumentat Dragnea.
Băsescu nu acceptă regionalizarea
Preşedintele Traian Băsescu a declarat, luni, 10 iunie, că actualul proiect de regionalizare nu pare a duce la simplificarea funcţionării statului, ci la apariţia unei noi birocraţii.
„Acum, regionalizarea nu pare a duce la simplificarea statului, ci la crearea unor etaje intermediare, la o nouă birocraţie”, a spus Băsescu.
Şi politologii consideră că regionalizarea va spori birocraţia. „Regiunea nu va fi altceva decât un răspuns la cerinţele clintelei politice. Anumite paliere sunt suprapopulate de funcţionari. În Austria, există trei-patru funcţionari foarte buni, la noi trebuie să fie o mie, pentru că trebuie să li se dea locuri de muncă pentru militanţii de partid”, a declarat Alexandru Jădăneanţ, de la Facultatea de ştiinţe Politice, Filosofie şi Ştiinţe ale Comunicării.