Curtea Constituţională a decis că Ordonanţa de Urgenţă a Guvernului privind trecerea Institutului Cultural Român (ICR) din subordinea Preşedinţiei în cea a Senatului este constituţională. Plenul Curţii Constituţionale (CC) a respins astfel excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor ordonanţei de urgenţă, ridicată de Avocatul Poporului. Excepţia de neconstituţionalitate a fost luată în discuţie de CC în 10 iulie, magistraţii constituţionali amânând atunci decizia pentru 31 iulie. CC a constatat atunci că în completul care participă la dezbaterile în fond şi la deliberări nu se poate lua o decizie cu privire la excepţia de neconstituţionalitate ridicată, neîntrunindu-se majoritatea necesară. Guvernul a adoptat pe 13 iunie Ordonanţa de Urgenţă 27/2012, prin care ICR trece de sub autoritatea preşedintelui în subordinea Senatului, care, în termen de maximum 15 zile, numeşte atât conducerea operativă a institutului, cât şi membrii Consiliului de conducere.
Conducerea operativă a institutului va fi asigurată de un preşedinte, cu rang de secretar de stat, ajutat de doi vicepreşedinţi, numiţi şi revocaţi în/din funcţie de plenul Senatului, cu votul majorităţii senatorilor prezenţi, la propunerea Biroului Permanent al Senatului. Mandatul vicepreşedinţilor va fi de patru ani, cu posibilitatea reînnoirii.
Conducerea operativă a ICR era asigurată de Horia Roman Patapievici – preşedinte – şi Tania Radu şi Mircea Mihăieş – vicepreşedinţi, însă Camera Deputaţilor a eliminat cele două funcţii de vicepreşedinte, prevăzute din 2011 în Legea de funcţionare a institutului.
Ponta: „ICR, instituţie politizată”
Premierul Victor Ponta spunea despre ICR că era o instituţie „mult prea politizată” şi a acuzat „o lipsă de transparenţă totală” în cheltuirea fondurilor publice la nivelul institutului. „Nimeni din această ţară nu mă va convinge că este mai democratic să laşi o instituţie cu bani publici să fie condusă de un singur om decât să fie controlată de o instituţie cum este Senatul, unde sunt toate forţele politice”, spunea Ponta.
El susţinea că liderii grupurilor parlamentare PSD-PNL nu intenţionează să îl schimbe pe Horia-Roman Patapievici de la conducerea Institutului Cultural Român, ci să asigure transparenţă în cheltuirea banilor publici, iar „agitaţia” creată pe această temă relevă că cineva are ceva de ascuns. Pe de altă parte, apelurile din străinătate s-au alăturat celor din România, din partea artiştilor, oamenilor de cultură şi de afaceri (Asociaţia Erudio) şi a altor figuri publice (Alianţa pentru o Românie Curată), care au strâns mii de semnături. Nu au lipsit manifestările în stradă, cea mai amplă – „Mişcarea papioanelor” – având loc în 18 iunie la sediul ICR, cu participarea câtorva sute de oameni.
În 3 iulie, Gheorghe Iancu, care a sesizat CC în acest caz, a fost revocat din funcţia de Avocat al Poporului. Funcţia a fost preluată interimar de către Valer Dorneanu.
“O agendă europeană a fost schimbată cu una naţionalistă”
Preşedintele Institutului Cultural Român (ICR), Horia-Roman Patapievici, a declarat că prin ordonanţa de urgenţă a Guvernului Ponta a fost modificată misiunea ICR, în sensul schimbării unei agende europene cu una naţionalistă.
Patapievici a subliniat că prin ordonanţă nu este schimbată doar afilierea instituţiei pe care o conduce, care trece „de la autoritatea simbolică a preşedintelui în subordinea efectivă a Senatului”, ci se modifică şi misiunea ICR, care urmează să se ocupe de „identitatea naţională a românilor” de peste graniţe, aşa cum este stipulat în preambulul actului normativ şi aşa cum a precizat şi ministrul Culturii, Puiu Haşotti.
Patapievici a mai spus că ministrul Culturii a recunoscut că scopul OUG nu era numai schimbarea subordonării, ci şi schimbarea misiunii, la respectarea căreia ar putea veghea numai Senatul.
„Avem de-a face cu subordonarea politică pentru a supraveghea ceea ce ministrul Culturii a numit misiunea centrală a instituţiei (ICR, n.r.)”, a spus Patapievici.
Preşedintele ICR, care a anunţat că îşi va da demisia, a mai spus că schimbarea misiunii ICR înseamnă trecerea de la promovarea culturii române în străinătate, „în maniera deschisă şi cosmopolită” în care o făcea institutul, la preocuparea pentru „identitatea naţională a românilor”.
Potrivit textului OUG nr. 27/ 2012, aceasta a fost adoptată „având în vedere necesitatea consolidării şi amplificării, sub diferite forme, a relaţiilor culturale cu comunităţile româneşti de peste hotare, în scopul păstrării şi perpetuării identităţii naţionale, deziderat de o importanţă deosebită în contextul fenomenului de globalizare” şi „luând în considerare faptul că neadoptarea măsurilor propuse (…)va duce, pe de o parte, la prelungirea efectelor profund negative ale unor stări de lucruri care tind să afecteze, cu titlu de permanenţă, sentimentul de apartenenţă la naţiunea română a celor stabiliţi, vremelnic, în alte state”.
„O agendă europeană a fost schimbată cu una naţionalistă”, a mai declarat Patapievici.