Vineri, 27 aprilie, moţiunea de cenzură depusă de Opoziţie a dărâmat Executivul Ungureanu. Doar 78 de zile a rezistat Mihai Răzvan Ungureanu în funcţia de prim-ministru, 235 de deputaţi şi senatori votând în favoarea documentului înaintat de Uniunea Social-Liberală.Pentru ca moţiunea să fie adoptată de Parlament era nevoie de 231 de voturi, adică jumătate plus unu din numărul total al parlamentarilor (460)
Moţiunea de cenzură s-a numit “Opriţi Guvernul şantajabil. Aşa nu, niciodată!”. În textul moţiunii, parlamentarii Opoziţiei au reclamat că în doar două luni Guvernul Ungureanu a devenit „o ameninţare” la adresa românilor prin politicile pe care le-a susţinut, motiv pentru care a cerut demiterea întregului Cabinet.
Parlamentarii Opoziţiei au mai susţinut că Guvernul a cedat şantajului unor grupuri de interese privatizând companii de stat şi acordând licenţe de exploatare pentru resurse importante fără dezbatere publică, fără transparenţă şi încălcând legea, că a cedat şantajului PDL alocând fonduri de la buget înainte de alegeri clientelei de partid şi a încălcat principiul autonomiei universitare în cazul UMF Târgu Mureş.
Moţiunea a făcut referire la anumite decizii „din care câştigă doar clientela politică„, cum ar fi acordurile petroliere de concesiune către compania americană Chevron, pentru explorare dezvoltare-exploatare a gazelor de şist, dar şi privatizarea Cupru Min, cel mai mare zăcământ de cupru din Europa.
Victor Ponta, desemnat premier de Traian Băsescu
Înaintea votului din plenul Parlamentului, Victor Ponta şi Crin Antonescu au pledat în sprijinul moţiunii de cenzură cu acuzaţii la adresa premierului Mihai Răzvan Ungureanu, fost şef al Serviciului de Informaţii Externe.
Ponta l-a numit pe Ungureanu „securist arogant„, iar Crin Antonescu a afirmat de la tribuna Parlamentului că Ungureanu face partea din „generaţia securiştilor„. „Marea pricepere a Ungurenilor nu este că sunt ascultaţi de oameni, ci că ei îi ascultă pe oameni, că ne ascultă telefoanele”, a spus Antonescu.
12 trădători
Moţiunea nu ar fi putut fi adoptată dacă Opoziţia nu ar fi beneficiat de sprijinul a 12 senatori şi deputaţi care au ales să părăsească tabăra Puterii şi s-au înscris în ultimele săptămâni la PSD şi PNL. După ce plecarea lui Sorin Frunzăverde din PDL a dus la un adevărat exod al democrat- liberalilor în tabăra Opoziţiei, în ziua moţiunii şi alţi PDL-işti au decis să susţină iniţiativa Opoziţiei.
Deputatul PDL Cătălin Croitoru a votat pentru moţiune, iar senatorul Sorina Plăcintă a fost oprită în ultimul moment, dorind să facă acelaşi lcuru. De fapt pedelista a fost cu greu convinsă de democrat-liberali să nu îşi exprime votul, surse politice afirmând că a stat închisă în birou cu senatorul Radu F. Alexandru pe tot parcursul votului.
La căderea guvernului au pus umărul şi grupul minorităţilor naţionale. Liderii partidelor din coaliţie recomandaseră ca parlamentarii formaţiunilor care susţin Guvernul să nu îşi exprime votul la moţiunea de cenzură.
Cu toate acestea, Varujan Pambuccian, Niculae Mircovici şi Amet Aledin, deputaţi ai minorităţilor naţionale, grup care făcea parte din coaliţia de guvernare, şi-au exprimat votul.
De asemenea, în urma unei discuţii cu Victor Ponta, senatorul independent Mircea Geoană a votat în favoarea moţiunii Opoziţiei.
Ungureanu: Nu mi-am spus ultimul cuvânt!
Premierul Mihai Răzvan Ungureanu a declarat că este onorat că a avut posibilitatea să conducă Guvernul şi că rezultatul votului la moţiune este un efect al democraţiei.
„Aceasta este democraţia şi trebuie să o înţelegem în toate formele ei. Am fost onorat să conduc un asemenea Guvern şi sunt mândru de miniştrii care au fost alături de mine în Cabinet, mă bucur că împreună cu ei am reuşit, chiar şi în scurtul răstimp, în 78 de zile, să facem ceea ce trebuie pentru ţară, iar acest lucru se va vedea. Iar eu, personal, nu mi-am spus ultimul cuvânt”, a declarat Ungureanu.
Instalat la conducerea Guvernului la 9 februarie, Ungureanu şi-a pregătit în acest inteval un bilanţ al celor 100 de zile pe care însă nu a mai apucat să îl prezinte în Parlament, iar moţiunea de cenzură depusă de opoziţie nu i-a permis decât să justifice deciziile în problemele legate de Cupru Min şi Chevron.
În scurta perioadă în care s-a familiarizat cu sălile Palatului Victoria, Ungureanu a fost pus în faţa presiunii politice pentru alocarea de bani către primării şi îndeplinirea doleanţelor UDMR pe linie de învăţământ, în faţa cărora a cedat după ce a încercat mediatic să lanseze ideea că se străduieşte să reziste eroic.
Practic, singura decizie cu care Ungureanu poate fi ţinut minte ca premier a fost demiterea solidului Sorin Blejnar de la conducerea ANAF, lăsat însă pe mai departe în interiorul structurii, după impunerea unei ţinte total nerealiste de colectare a veniturilor din evaziunea fiscală. Un foarte scurt mandat de premier l-a repus, însă, pe Ungureanu pe scena politică, aceasta putând constitui începutul lansării unei mişcări politice care să îl aducă peste ani la conducerea ţării sau, din nou, a Guvernului.
Boc: Minorităţile ne-au tradat
Preşedintele PDL, Emil Boc, a declarat, că grupul minorităţilor naţionale este cel care a trădat coaliţia de guvernare. „Am constatat azi că nu mai există coaliţia care l-a susţinut pe Ungureanu. PDL nu nominalizează un alt candidat pentru funcţia de prim-ministru. Cei care au demis Guvernul Ungureanu să îşi asume guvernarea şi să rezolve problemele stringente ale României”.
Victor Ponta, desemnat premier de Traian Băsescu
