Trebuie să strângem în continuare cureaua, să eliminăm cheltuielile inutile şi să concediem încă 100.000 de bugetari, avertizează experţii FMI. Aceştia au început discuţiile cu autorităţile române despre bugetul pe anul viitor. Autorităţile române, împreună cu reprezentanţii FMI şi guvernatorul Mugur Isărescu, încearcă să găsească cele mai bune soluţii pentru ca ţara să se menţină pe linia de plutire. Exemplul Greciei ne dă frisoane.
Astfel este clar că bugetul din 2012 va fi unul de austeriate. O recunosc şi autoritaţile, care anunţă că nu vor fi creşteri de salarii şi pensii. Oricum, e tot mai greu să împrumutăm bani în străinătate pentru acoperirea cheltuielilor bugetare, aşa că faptul că banii băncilor rămân în România este ca o gură de oxigen. Dacă fluxurile de capital oferite de băncile mamă s-ar fi micşorat, bugetul de cheltuieli de anul viitor nu ar mai fi putut fi finanţat.
Preşedintele Traian Băsescu a participat doar la prima parte a reuniunii, nu şi la întâlnirea maraton în care s-au luat măsurile de salvare a zonei euro. Aşadar nu am fost în focul celor mai importante decizii, dar şeful statului spune că am obţinut ceea ce ne-am propus.
Pentru România asta înseamnă că banii băncilor rămân la noi şi nu mai pleacă la sediile centrale, pentru că de asta se vor ocupa statele europene. Acest lucru reiese şi din declaraţia preşedinţilor statelor UE, dată la sfârşitul întâlnirii de la Bruxelles.
Suntem la adăpost de probleme doar pe termen scurt şi nici nu poate fi vorba de creşteri de venituri. Deja creşterea economică de anul viitor a fost redusă la jumătate.
Însuşi guvernatorul BNR se implică în construirea bugetului. Ca să ieşim la liman, guvernul trebuie să elimine risipa din buget.
Soluţii de avarie
Guvernul ia în calcul elaborarea unui proiect de buget pentru anul viitor care să nu includă nicio majorare de salarii şi pensii cel puţin până în al doilea semestru din 2012, datele economice urmând să fie reanalizate la finele lunii iunie pentru eventuale creşteri în partea a doua a anului viitor. „Una dintre variantele luate în calcul cu grad mare de posibilitate este ca proiectul de buget pentru anul viitor să nu includă pentru început, cel puţin până în semestrul II, nicio majorare de salarii şi pensii, urmând ca la sfârşitul lunii iunie 2012 să fie efectuată o nouă analiză a situaţiei economice, pe baza căreia să se decidă dacă pot fi aplicate în lunile rămase astfel de majorări, în funcţie de prognoza de venituri de la acel moment”, au declarat surse oficiale.
Potrivit acestora, recomandarea transmisă Guvernului de către Comisia Europeană (CE), pe „căi neoficiale”, este ca proiecţia bugetară să fie construită pe o creştere economică de circa 2% din PIB şi un deficit sub 3% inclusiv pierderile companiilor de stat.
Legea responsabilităţii fiscale interzice efectuarea de majorări salariale cu şase luni înainte de alegeri, dar Guvernul ar putea justifica o eventuală derogare de la lege în 2012, an electoral, prin faptul că în cazul bugetarilor nu este vorba de majorări, ci de recuperări de salarii.
Bugetarii, cei mai afectaţi
Anul trecut, Guvernul a decis reducerea salariilor din sectorul bugetar cu 25%, măsură aplicată din luna iulie. În ianuarie 2011, salariile de bază ale bugetarilor au crescut cu 15%, dar raportat la nivelul din luna octombrie 2010, şi nu din luna iunie. Astfel, salariile sunt mai mici cu 13,75% faţă de luna iunie 2010, când au fost reduse de Guvern.
Premierul Emil Boc a anunţat iniţial că pierderea salarială va fi recuperată integral de bugetari pe parcursul anului viitor, chiar şi în două tranşe, dar ulterior şi-a nuanţat declaraţiile, explicând că o astfel de recuperare va depinde strict de resursele bugetare şi nu vor fi lansate promisiuni în acest sens dacă nu există perspectiva unei creşteri economice de 3,5%.
În privinţa pensiilor, legislaţia în vigoare prevede că acestea trebuie majorate anul viitor cu 100% raportat la inflaţie şi 50% din creşterea salariului mediu brut.
Reacţia bugetarilor nu a întârziat să apară: „Anunţul făcut de guvernanţi, în privinţa îngheţării salariilor pentru anul 2012 nu iese din tiparul afirmaţiilor făcute în ultimii doi ani, fie de preşedintele Traian Băsescu, fie de premierul Emil Boc, care au ştiut în această guvernare să facă doar două lucruri: să taie sau să nu acorde. Dacă am fi fost într-o ţară în care se respectă legile, bugetarii ar fi trebuit să îşi recupereze cele 25 de procente tăiate, în 2010, încă de la 1 ianuarie 2011. Nu s-a întâmplat acest lucru, deşi s-a sperat că banii vor fi recuperaţi anul viitor. Prin urmare, în 2012 ce salarii se îngheaţă? Cele care sunt acum în plată sau cele care ar fi trebuit să fie la nivelul lunii iunie 2010, înainte de tăiere? Sau ar trebui să ne bucure această veste, pentru că nu se anunţă noi tăieri? Oricum ar fi, România nu este un stat de drept, iar angajaţii săi sunt călcaţi în picioare de proprii guvernanţi. Pentru angajaţii din învăţământ această măsură nu este decât o nouă umilinţă”, a declarat prim vicepreşedintele Federaţiei Sindicatelor Libere din Învăţământ, Ioan Tent.
Pensionarii, la capătul răbdării
Pensionarii vor da în judecată Guvernul dacă îngheaţă pensiile în 2012, acest lucru fiind contrar legislaţiei în vigoare, a declarat preşedintele Federaţiei Sindicatelor Pensionarilor, Preda Nedelcu.
„Guvernul a avut grija să ne pregătească din vreme despre îngheţarea pensiilor, să ne spună pe diverse voci că este imposibilă indexarea pensiilor anul viitor. Vom da Executivul în judecată şi cu decizia instanţelor româneşti vom merge la Curtea Europeană a Drepturilor Omului (CEDO)”, a spus Preda Nedelcu.
Liderul pensionarilor a spus că, la începutul lunii noiembrie, va avea loc o întâlnire a tuturor preşedinţilor federaţiilor pensionarilor, în urma căreia vor fi luate decizii concrete. Nedelcu a subliniat că Federaţia Europeană a Pensionarilor va cere tuturor guvernelor Uniunii Europene să nu adopte măsuri care să înrăutăţească situaţia pensionarilor.
Avalanşă de scumpiri
Chiar dacă mai sunt aproape două luni până când vom păşi în noul an, planurile scumpirilor şi îngheţărilor de salarii şi pensii s-au făcut deja. Află pentru ce vor plăti românii mai mult începând cu anul 2012.
În cazul în care finalul de an ne aduce un curs valutar în favoarea euro, scumpirile se vor resimţi în toate sectoarele, mai ales în cel alimentar, din cauza numărului mare de produse importate. De asemenea, nivelul accizelor a fost stabilit la un curs de 4,3001 lei/euro, ceea ce înseamnă că valoarea preţurilor la ţigarete, alcool, cafea şi carburanţi vor sări în aer începând cu anul 2012.
Totodată, reprezentanţii companiilor energetice au declarat după întâlnirea cu FMI, BM şi CE avută de curând că anul 2012 impune scumpiri la gaze şi electricitate, cu procente ce se vor ridica peste 10%. Acest lucru va duce automat la un val de scumpiri pentru toate produsele alimentare. La acestea se adaugă şi creşterea continuă a preţului la carburanţi.
De asemenea, patronatele dau asigurări privind o creştere a preţurilor la alimente în următoarele luni. De vină ar fi aceeaşi scumpire a carburanţilor, a energiei electrice şi gazelor.
Distribuitorii de electricitate şi gaze naturale vor majorarea tarifelor pentru firme. Preţul la energia electrică pentru populaţie a fost majorat în aprilie cu 4,5%, după ce a intrat în vigoare ajutorul pentru retehnologizarea centralelor electrice. O nouă creştere a preţului cu 2,5%, este aşteptată de la 1 ianuarie.