Prioritate pentru Guvernul USL e ca, până la sfârşitul lui 2013, să avem regiuni administrative care să poată accesa direct, fără ca problemele să mai ocolească pe la Bucureşti, fondurile UE.
Executivul Ponta doreşte păstrarea judeţelor şi înfiinţarea unor structuri care să gestioneze proiectele majore.
USL propune ca prin modificarea Constituţiei să fie instituite regiunile, iar varianta luată în calcul este de regionalizare pe actualele opt regiuni de dezvoltare ce funcţionează în ţară din 1998 şi care sunt coodonate de câte o agenţie pentru dezvoltarea regională, organisme neguvernamentale, de utilitate publică: Nord-Vest, Centru, Nord-Est, Sud-Est, Sud, Bucureşti- Ilfov, Sud-Vest, Vest.
„Vom lua de la guvernul central acele competenţe de dezvoltare şi de administrare care nu trebuie să mai rămână la un guvern central şi vor fi transferate la regiuni. Finalul acestui an trebuie să găsească România cu regiuni administrative înfiinţate şi funcţionale. Exerciţiul financiar al Uniunii Europene 2014 – 2020 trebuie să găsească regiunea administrativă în România, în aşa fel încât regiunea să devină partener direct cu Comisia Europeană şi nu Guvernul României”, a spus ministrul Dezvoltării Regionale, Liviu Dragnea.
Ministrul a mai spus că în mod „categoric” regionalizarea „nu înseamnă că se pune sub semnul întrebării vreodată noţiunea de stat unitar”.
Lipsă de consens
Pentru a duce la îndeplinire acest plan este nevoie de referendum. Ideea nu este agreată însă de maghiari, care doresc o împărţire în 14 regiuni, iar una dintre acestea trebuie să cuprindă cele trei judeţe: Harghita, Covasna şi Mureş. Până în acest moment, liderii USL nu au dat niciun semnal că ar accepta compromisul pentru a-i mulţumi pe maghiari. Fără prezenţa acestora la vot, referendumul are însă şanse slabe să treacă pentru că este nevoie de o prezenţă de 50 plus 1% din totalul populaţiei cu drept de vot. Premierul Victor Ponta a anunţat că acest referendum ar putea avea loc în luna septembrie.
Idee promovată de Băsescu
Ideea de reîmpărţire regională a României, în primul rând pentru o abordare mai eficientă a cheltuielilor, inclusiv pentru o mai bună absorbţie a fondurilor europene, a fost adusă în discuţie în mediul politic din România de preşedintele Traian Băsescu.
Regionalizarea şi reorganizarea teritorial-administrativă a făcut subiectul unor intense discuţii polemice în cursul anului 2011.
PDL a propus să fie înfiinţate opt judeţe în loc de 42 câte avem acum, conduse de prefecturi. Mărul discordiei la vremea respectivă a fost, de asemenea, soarta judeţelor Mureş, Harghita şi Covasna, în condiţiile în care UDMR vrea ca aceste trei judeţe să reprezinte o singură regiune.
Regionalizare pe criterii economice
În viitoarea organizare, prefecturile ar juca rolul guvernelor regionale, iar banii europeni ar putea ajunge direct în aceste zone. Va fi greu de pus în practică, însă, spun analiştii, din cauza intereselor politice.
În şase ani de la aderarea în Uniunea Europeană, România a atras mai puţin de 10 procente din cei 30 de miliarde de euro puşi la dispoziţia sa. Moldova, Oltenia şi Dobrogea sunt printre cele mai sărace regiuni ale Europei, iar acest handicap nu a fost reparat cu fondurile venite de la Bruxelles. Comisia Europeană ar vrea să schimbe strategia de alocare a banilor pentru România, însă tema regionalizării va fi speculată politic, spun analiştii.
Miza procesului de regionalizare o reprezintă cele 40 de miliarde de euro care ajung în România de la Comisia Europeană în perioada 2014-2020.
Aceşti bani fie ajung în Bucureşti ca până acum, de unde sunt redistribuiţi în regiunile ţării, fie ajung în fiecare regiune, iar de aici sunt administraţi în mod separat.