Într-un colţ de rai, situat în inima Bucovinei din vârful Pasul Mestecăniş, autorităţile judeţene din Suceava făuresc o lucrare unică în Europa: o groapă de gunoi ecologică, situată la circa 1.100 de metri altitudine.
Au tăiat păşunea localnicilor în două, au excavat sute de mii de tone de pământ, au acoperit cu pământ fructele de pădure şi ciupercile pe care mulţi localnici le culegeau, au defrişat copacii dimprejur. Totul pentru groapa ecologică construită din bani europeni în care, la final, vor ajunge 390.000 de tone de gunoi provenite din localităţile de munte şi deal ale judeţului Suceava.
Ecologiştii încearcă acum să strângă cât mai multe semnături pentru a închide groapa de gunoi din Pasul Mestecăniş. Şi oamenii din zonă sunt revoltaţi. Ei spun că nici măcar nu au fost întrebaţi dacă sunt de acord. Groapa va avea o capacitate totală de depozitare de 350.000 de tone de gunoi menajer şi este aproape de drumul care leagă staţiunile Vatra Dornei de Câmpulung Moldovenesc, pe care îl folosesc turiştii care vizitează Bucovina.
Oamenii care locuiesc în Pojorâta spun că doar 600 de metri despart groapa de gunoi de grădinile lor. Ei sunt hotărâţi acum să sesizeze oficialii Uniunii Europene pe motiv că s-a încălcat acordul de mediu. Ecologiştii au început deja să strângă semnături în speranța că vor opri lucrările.
Bani de la UE
Viitoarea groapă de gunoi se construieşte cu o finanţare europeană în proporţie de 80%, fiind parte a Sistemul de management integrat al deşeurilor (SMID) din judeţul Suceava, proiect aprobat de Comisia Europeană în 30 martie 2011 şi bugetat cu 51,7 milioane de euro ( 218 milioane de lei).
Oamenii din zonă spun că vor apela la forurile internaţionale dacă nu se opresc lucrările gropii de gunoi, construită din bani europeni.
„Uniunea Europeană alocă nişte bani ţărilor membre, care sunt pentru diverse proiecte prin care să îmbunătăţească viaţa oamenilor, să facă o lume mai civilizată. Ceea ce vedem noi aicea este cu totul altceva. Eu văd un dezastru ecologic şi întreb chiar Uniunea Europeană: Finanţează UE asemenea dezastre ecologice? Plătesc bani să distrugă mediul natural unde îşi trăiesc viaţa nişte oameni, unde sute de ani principala ocupaţie a oamenilor a fost creşterea animalelor, că asta oferă zona, valorificarea bunurilor produse de mediul alpin – de păduri, de păşuni, care înseamnă fructe de pădure, plante medicinale, ciuperci. Din asta îşi duc viaţa locuitorii de aici, mai ales din creşterea animalelor. Nu mai punem că se pune mare accent pe dezvoltarea turismului. Propunând acest obiectiv aici, în Pasul Mestecăniş, poarta de trecere între Moldova şi Ardeal, între est şi vest… punând negul acesta aici, exact ca un neg dintr-acela mare şi urât care apare pe obrazul unei femei frumoase, aşa fac şi ăştia acum cu acest obiectiv. Îşi atinge Uniunea Europeană scopul de a îmbunătăţi viaţa în anumite zone dacă finanţează ei aşa ceva aici?”, a declarat pentru Gândul un localnic supărat.
Comisarul Corina Creţu intervine
Comisarul european pentru politică regională, Corina Creţu, a reacţionat în scandalul gropii de gunoi ecologice. Aceasta i-a cerut ministrului Mediului, Graţiela Gavrilescu, printr-o scrisoare deschisă, „să analizeze modul în care acest proiect respectă legislaţia de mediu şi, în special, normele privind protecţia peisajelor”.
„Aş dori să mă alătur cetăţenilor români şi instituţiilor media care au atras atenţia cu privire la construirea unui depozit ecologic de deşeuri în judeţul Suceava, ca parte integrantă a unui proiect de gestionare a deşeurilor, aprobat de Comisia Europeană în 2011, şi vreau să-mi exprim îngrijorarea cu privire la posibila distrugere a peisajului alpin prin crearea acestui depozit de deşeuri.
Peisajul Carpaţilor este una dintre cele mai mari bogaţii ale României şi ale Europei şi vreau să mă asigur că fondurile europene nu sunt utilizate pentru a pune în pericol această nepreţuită resursă„, se mai arată în scrisoarea comisarului european.