Membrii grupării suspectate de fraude informatice au produs un prejudiciu de un milion de euro, după ce, cu carduri false, au retras bani din bancomate din Germania, Italia şi Olanda, au făcut cumpărături în magazine din Bulgaria şi Belgia şi au vândut fictiv prin internet ceasuri şi bijuterii.
Procurorii DIICOT au dezvăluit că datele de identitate a 55 de români au fost folosite de infractori. Membrii grupării au intrat în posesia lor prin intermediul agentului de poliţie în cadrul D.G.P.M.B. – S.I.C. sector 6. Acesta a pus la dispoziţia grupării datele de stare civilă obţinute prin interogarea bazei de date informatice privind evidenţa persoanelor. Datele personale au fost folosite pentru falsificarea de cărţi de identitate şi deschiderea frauduloasă de conturi bancare/conturi de paypal.
De asemenea, dispozitivele cu ajutorul cărora se fura din ATM-urile din străinătate erau confecţionate pe teritoriul României, transportate prin intermediul unor firme de curierat pe teritoriile Germaniei şi Italiei. Acolo, erau vândute altor persoane care le foloseau în activităţi de skimming.
Datele cardurilor astfel obtinute erau utilizate pentru inscripţionarea de carduri blank şi ulterior pentru efectuarea de retrageri frauduloase de numerar de la ATM-uri sau efectuarea de operaţiuni financiare frauduloase la P.O.S.-uri, în state ale Uniunii Europene.
Infractorii cybernetici au lansat atacuri de tip „phishing”, vizând clienţii şi utilizatorii legitimi ai serviciului de plată on-line Paypal, în vederea obţinerii frauduloase atât a datelor de autentificare/login (respectiv conturi de utilizatori şi parolele aferente) la nivelul platformei on-line cât şi a datelor confidenţiale privind cardurile bancare ataşate conturilor.
Multe victime au fost induse în eroare cu ocazia unor licitaţii fictive organizate pe site-uri de profil.
Ca modalitate concretă de operare, membrii grupării procedau la postarea pe site-urile de comerţ electronic a unor anunţuri de vânzare, având ca obiect în principal bijuterii şi ceasuri de mână de valori mari şi purtând însemnele unor mărci notorii, bunuri pe care în realitate învinuiţii nu le deţineau. Încasarea preţului se realiza prin conturi aferente platformei de plăţi on-line Paypal, fără ca bunurile să fie livrate părţilor vătămate.