În ultimii 20 de ani, populaţia României a scăzut de la peste 21 de milioane de locuitori, la 19,9 milioane de locuitori, asta datorându-se migraţiei din cauza nivelului de trai şi a natalităţii din ce în ce mai scăzute.
Românii sunt o populaţie care are una dintre cele mai rapide rate de îmbătrânire din Europa şi trăiesc în cele mai mici şi mai prost dotate locuinţe. Toate acestea din cauza migraţiei şi a prăbuşirii natalităţii la noi în ţară, potrivit datelor Eurostat din studiul „People in the EU: who are we and how do we live?” (Populaţia Europei, cine suntem şi unde trăim), realizat în perioada 1994 – 2014.
Studiul arată că Romania a avut o creştere a vârstei mediane mai rapidă decât media UE, care a fost de 6 ani, relatează Adevărul. Mai exact, vârsta medie a populaţiei din România a crescut cu 7 ani, de la 33,8 ani (33 de ani, 9 luni şi două săptămâni) la 40,8 ani (40 de ani, 9 luni şi două săptămâni).
În ciuda acestui lucru, încă avem o populaţie mai tânără decât media europeană. Mai exact, europenii au în medie vârsta de 42,2 ani, iar românii au în medie vârsta de 40,8 ani. Creşteri mai mari ale vârstei mediane au avut ţări precum Lituania (8,9 ani), Germania şi Portugalia (7,6 ), în timp ce Austria a avut aceeaşi creştere de 7 ani, la fel ca noi. În ceea ce priveşte vecinii noştri, în Bulgaria a crescut vârsta mediană cu 5,4 ani, iar în Ungaria a crescut cu 3,9 ani, vârsta medie a populaţiei din Bulgaria fiind de 43,2 ani şi a populaţiei ungureşti, de 41,3 ani.
Datele Eurostat mai arată că în ultimii 20 de ani, populaţia României a scăzut de la peste 21 de milioane de locuitori, la 19,9 milioane de locuitori, asta datorându-se migraţiei din cauza nivelului de trai şi a natalităţii din ce în ce mai scăzute. În ceea ce priveşte natalitatea, stăm mai prost decât media europeană. Mai exact, în România sunt 9 naşteri la mia de locuitori, sub media europeană de 10 naşteri la 1.000 de locuitori. Dacă lucrurile continuă aşa, până în 2080 vom ajunge la aproximativ 16 milioane de locuitori.
Trai de Evul Mediu
Studiul european mai arată că nivelul şi condiţiile de trai de la noi sunt demne de Evul Mediu în multe cazuri. Practic, românii trăiesc în cele mai mici locuinţe din Uniunea Europeană, suprafaţa medie a unei locuinţe la oraş fiind de 40 de metri pătraţi, în condiţiile în care media europeană este de 90 mp în marile metropole şi de 100 mp în oraşele mai mici.
De asemenea, 40% din locuinţe sunt ocupate de 3-5 persoane, iar în 5% din locuinţe stau şi câte 6 oameni sau mai mulţi. Doar în 22% din cazuri locuieşte o singură persoană în casă, în România, în timp ce media europeană este de aproape 32%.
De asemenea, europenii au o tendinţă mai mare de a închiria locuinţe, 29,4% optând pentru asta, în timp ce doar 3,2% din locuinţele din România sunt închiriate. În ceea ce priveşte condiţiile în care locuiesc românii, acestea sunt absolut deplorabile. Datele Eurostat arată că 38,1% din casele românilor au WC-ul în curte. De altfel, Sud-Vestul Olteniei este regiunea cu cea mai mare pondere a locuinţelor cu toaletă în curte (55,4%) din Europa, conform datelor Eurostat de la nivelul anului 2011. Prin comparaţie, la vecinii noştri bulgari, 26,4% din locuinţe au toaletă în curte, iar media UE este de 2,7% locuinţe fără WC cu apă.
Jaf pe bani publici
S-au tocat 32 de milioane de euro pe studii de fezabilitate fără nici un rezultat.
Autorităţile române au cheltuit aproape 32 de milioane de euro pentru proiecte-fantomă. Un raport recent al Curţii de Conturi arată că din 2006 şi până în 2014, s-au făcut numeroase studii de fezabilitate pentru planuri care nu s-au concretizat. Nu mai puţin de 12 instituţii şi ministere, printre care Ministerul Transporturilor, Academia Română, Autoritatea Sanitar-Veterinară şi chiar Serviciul de Informaţii Externe, au risipit sume serioase.
Autostrada Târgu Mureş – Iaşi – Ungheni, botezată A8, este, de departe, cel mai scump desen de pe harta României. Studiile de fezabilitate făcute între 2009 şi 2010 au costat 2 milioane de euro. Toate au expirat însă după doar un an. În 2014 au fost refăcute cu un preţ de 15 ori mai mare, adică 33 de milioane de euro. Cu toate astea, la Iaşi nu a ajuns, până acum, nicio autostradă.
Centura de mare viteză a Capitalei a rămas şi ea tot o himeră. Una care a înghiţit în 2007 un milion de lei pentru studiul de fezabilitate. A fost refăcut cu 17 milioane de lei în 2014. De 17 ori mai mult. În total, Curtea de Conturi a calculat că în ultimii nouă ani s-au dus pe apa sâmbetei 140 de milioane de lei. Asta înseamnă aproape 32 de milioane de euro date pentru studii de prefezabilitate şi fezabilitate ale unor proiecte care nu au mai fost niciodată realizate.
„Aceste sume reprezintă cheltuieli ce nu şi-au atins obiectivele de economicitate, eficientă şi eficacitate, fiind efectuate fără a se obţine în contrapartidă un obiectiv de investiţii”, scriu inspectorii în Raportul de audit care arată cu degetul spre 12 instituţii.