În ultimul deceniu angajaţii români din străinătate au trimis acasă peste 53 de miliarde de euro sub formă de remiteri, însă sumele au scăzut semnificativ în anii de criză, potrivit datelor publicate de BNR. Anul de vârf a fost în 2008, cu 8,64 miliarde de euro trimise în ţară. Dar economia românească pierde mult mai mult decât primeşte. Pierderea a fost calculată de Ziarul Financiar la circa 20 de miliarde de euro anual.
Ziarul Finaciar a calculat cât pierde economia României din cauza celor care pleacă, presupunând că toţi ar fi putut munci în ţară. Ziarul Financiar (ZF) estimează că din cei 3 milioane plecaţi, 2,5 milioane muncesc.
Dacă aceştia ar munci în România pe un salariu mediu net de 340 de euro pe lună, masa salarială totală ar creşte cu 18,5 miliarde de euro pe an, până la peste 50 de miliarde de euro anual.
Din aceştia, cel puţin 8,25 miliarde de euro s-ar colecta la bugetele de stat din contribuţiile plătite de angajat şi de angajator pentru sănătate, pensii, şomaj şi impozitele pe salariu, iar restul s-ar vedea în consum.
În prezent, un salariat susţine, din contribuţii şi impozite, 1,2 pensionari, iar deficitul fondului de pensii, care a depăşit 3 miliarde de euro anul acesta, continuă să crească.
Diaspora a trimis acasă mai mulţi bani decât fondurile europene absorbite
Ionel Blănculescu, fost ministru în Guvernul Năstase, în prezent proprietarul companiei Consultanţă şi Investigaţii Financiare, spune că forţa de muncă plecată din România este cea mai calitativă.
„Dar dacă această forţă de muncă nu ar fi plecat, probabil că rata şomajului ar fi fost mai mare în perioada crizei, când statele membre ale UE aveau un şomaj de 9%, iar România de doar 5%”, a declarat Blănculescu pentru ZF.
„Forţa de muncă, cel mai valoros activ al României, generează profituri în Spania şi Italia, în loc să fie folosită în România, şi astfel să se facă rost de bani pentru drumuri, spitale şi case”, a declarat pentru ZF Adrian Crivii, preşedintele firmei de consultanţă Darian.
El spune că România a ajuns o ţară exportatoare de forţă de muncă ieftină, iar boom-ul economic din 2006 – 2007 a fost susţinut în mare parte şi de remiterile românilor plecaţi la muncă în străinătate, care obişnuiau să trimită în ţară miliarde de euro anual rudelor.
Daniel Dăianu, fost ministru al finanţelor şi actual consilier al premierului Victor Ponta, spune însă că, indiferent dacă economia României ar fi fost în creştere, nu s-ar fi putut stopa fluxul migraţiei.
„Chiar dacă s-ar fi creat mai multe locuri de muncă, populaţia tot ar fi emigrat, pentru că diferenţele salariale sunt foarte mari. Migraţia este caracteristică economiilor emergente, unde veniturile şi productivitatea nu sunt atât de ridicate”, a mai spus Daniel Dăianu.