Procurorul-șef al DNA, Laura Codruța Kovesi, a anunţat primele rezultate în dosarul votului din diaspora. Kovesi i-a transmis procurorului general dosarul de 19 volume, cerându-i să solicite Senatului încuviinţare pentru începerea urmăririi penale față de senatorul Titus Corlățean, fost ministru de Externe în perioada faptelor din dosarul diaspora. Procurorul general Augustin Lazăr s-a conformat şi a solicitat luni, 16 mai, Senatului să formuleze cererea de efectuare a urmăririi penale față de Titus Corlățean, fost ministru de Externe, în dosarul votului din diaspora.
Potrivit unui comunicat al DNA, Titus Corlățean trebuie cercetat pentru abuz în serviciu cu obținere de foloase necuvenite pentru altul și împiedicarea exercitării drepturilor electorale.
Foloasele necuvenite ar fi însemnat voturi în plus pentru candidatul PSD Victor Ponta (care totuşi a obţinut un număr extrem de mic de voturi în străinătate).
„În contextul organizării alegerilor prezidențiale din anul 2014, în calitate de ministru al Afacerilor Externe, Titus Corlățean, prin încălcarea procedurilor legale și prin acte de dispoziție, a organizat discreționar secțiile de votare din străinătate, obținând astfel un folos necuvenit pentru candidatul propus și susținut de partidul din care făcea și el parte”, susține DNA.
Folosul necuvenit pentru altul a constat în limitarea numărului de cetățeni români care și-au putut exercita dreptul de vot în străinătate, indică procurorii DNA.
„Prin urmare, limitarea accesului la secțiile de votare în străinătate a avut drept consecință creșterea procentajului total de voturi favorabile obținute de același candidat, în condițiile în care comportamentul electoral al cetățenilor români din străinătate, în mare parte, era defavorabil candidatului respectiv. Pe de altă parte, dreptul de vot cetățenilor români care locuiesc în străinătate a fost vătămat. Vătămarea s-a realizat atât prin împiedicarea exercitării acestui drept, cât și prin îngreunarea foarte serioasă a exercitării acestui drept, care a determinat pe mulți dintre titularii dreptului la vot să renunțe la exercitarea acestuia”, menționează sursa citată.
DNA mai susține că fostul ministru de Externe a cauzat și „o vătămare a intereselor legitime” ale MAE, interese care constau în buna funcționare a misiunilor diplomatice și a oficiilor consulare ale României în străinătate și în îndeplinirea de către acestea, în condiții optime, a atribuțiilor legale privind apărarea, în străinătate, a drepturilor cetățenilor români.
„Sintetic, această îndeplinire defectuoasă a atribuțiilor de serviciu s-a concretizat îndeosebi în: nesocotirea unora dintre propunerile misiunilor diplomatice de organizare a unor secții de votare în localități în care s-ar fi putut asigura exercitarea dreptului la vot de către un număr superior de persoane; organizarea, fără vreo documentare ori justificare, de secții de votare în localități care nu au fost propuse de către misiunile diplomatice și oficiile consulare ale României”, completează procurorii.
Potrivit DNA, cererii transmise i-au fost atașate referatul întocmit de procurorii din cadrul Direcției Naționale Anticorupție, precum și un număr de 19 volume cuprinzând copii ale dosarului de urmărire penală.
Procurorul șef al DNA, Laura Codruța Kovesi, a dezvăluit că în dosar au fost audiați şi mulţi ambasadori şi consuli. „Au fost audiați și ambasadori și șefi ai misiunilor diplomatice, au fost audiați și funcționari din cadrul ministerului”, a afirmat Kovesi.
Una dintre primele reacţii a sosit de la președintele PSD, Liviu Dragnea, el însuşi condamnat în legătură cu acţiuni electorale. „Nu mă așteptam la asta, dar ne întâlnim în partid și stabilim ce facem”, a precizat Dragnea, la sediul central al PSD.
PNL a anunţat deja că va vota favorabil solicitarea DNA în cazul lui Titus Corlățean, cerând PSD să nu blocheze ancheta.
„PNL solicită PSD să se abțină de la a pune în aplicare în Senat tacticile tradiționale de blocare a solicitărilor justiției. Dosarul diaspora, chiar și după mai bine de un an de zile, trebuie să primească un răspuns din partea judecătorilor, iar pentru acest lucru procurorii trebuie lăsați să își finalizeze cercetările. Românii au dreptul să știe, în urma unui act de justiție, cine este răspunzător pentru umilințele la care au fost supuși. (…) Ca de fiecare dată, PNL are decizia de a vota favorabil și în mod transparent pentru orice solicitare de ridicare a imunității, indiferent de numele persoanei vizate sau apartenența politică. În mod similar, solicităm PSD să-și dea măsura declarațiilor publice prin fapte, în mod diferit față de modul în care a făcut-o până acum prin blocarea solicitărilor adresate Parlamentului”, se arată într-un comunicat al PNL.
Liberalii susțin că PSD „și-a demonstrat abilitatea de a acționa în sensul îngrădirii drepturilor electorale, în aceeași formulă în care se prezintă și astăzi în fața cetățenilor: Liviu Dragnea, Victor Ponta, Gabriela Firea”.
„Nu trebuie să uităm, chiar dacă asta și-ar dori PSD, momentele în care Gabriela Firea povestea cu seninătate cum secțiile de votare din străinătate sunt suficiente și nu există cozi, cele în care Victor Ponta în mod sfidător nega dreptul acestor români la vot ori acțiunea actualului condamnat Liviu Dragnea pentru legalizarea traseismului și coruperea primarilor. Acestea sunt traume la care PSD a supus cetățenii, atât la alegerile prezidențiale, cât și după, prin blocarea alegerilor parțiale de către Guvernul Ponta, în ciuda unor sentințe judecătorești. Este de datoria tuturor senatorilor, chiar dacă este o perioadă de campanie electorală, să se mobilizeze pentru a da cu celeritate un răspuns pozitiv solicitării adresate în privința fostului ministru de Externe Titus Corlățean”, se arată în comunicat.
Liberalii subliniază că dreptul la vot este sfânt într-o democrație. „Este momentul să înțeleagă în cele din urmă și domnul Tăriceanu, cel mai radical dintre pesediști, că rațiunea unei legi este aceea de a fi egală pentru toți cetățenii, iar dreptul la vot este sfânt într-o democrație, nu este o lozincă”, se mai arată în comunicat.
Alina Gorghiu, copreşedinta PNL a scris pe Facebook:
„În 2014, foarte mulți români din diaspora au fost împiedicați să voteze. Cei care au dorit să-și exercite acest drept au suportat ore în șir de așteptat, în ploaie, la cozile umilinței. Aparatul de stat al PSD a călcat democrația în picioare ca să-și scoată candidatul câștigător. Românii din diaspora, dar și noi cei din țară așteptăm un deznodământ al anchetei în acest caz. E bine că se întâmplă totuși ceva, fie și la un an și jumătate de la cea mai gravă încălcare a drepturilor electorale petrecută în România ultimilor ani. Îngrădirea drepturilor cetățenilor a fost dintotdeauna specialitatea PSD. Le cer să aibă decența de a nu împiedica această anchetă printr-un vot împotriva urmăririi penale. E momentul să plece capul în pământ, să-și recunoască abuzul și să le ceară scuze românilor. Asta pentru că votul nu e o lozincă”.
Alte declaraţii au fost făcute de deputatul liberal Mihai Voicu, care îl consideră vinovat pe Victor Ponta: „Eu nu doresc în mod special răul domnului Corlățean, mai ales că acesta, cu siguranță, a fost mai degrabă un executant al ordinelor primite de la prim-ministrul Victor Ponta care era și candidatul PSD la acele alegeri”, a declarat Mihai Voicu.
Întrebat ce ar fi trebuit să facă Titus Corlățean la momentul alegerilor prezidențiale, având în vedere că în acea perioadă s-a afirmat public faptul că era de competența BEC să mărească sau nu numărul de secții de votare din străinătate, liderul liberal a spus: „MAE este responsabilul. Și de aceea această solicitare, administrativ vorbind are o logică”.
„Politic, responsabil este Victor Ponta. Nu îl învinovățesc politic pe Titus Corlățean de ceva. Este clar că responsabilul politic este Victor Ponta, secondat de Liviu Dragnea, cel care îi conducea campania electorală. Însă, legal, MAE este cel care se ocupă de votul în străinătate. MAE este cel care putea să regleze, fără modificări ale legii, aceste voturi. Putea să organizeze acces multiplu la aceste secții de votare, putea să organizeze spații sau încăperi mai mari, putea să organizeze în aceeași incintă a ambasadelor sau consulatelor secții de votare care să permită votul mai facil. Dar, toate lucrurile acestea nu trebuie să le descoperim noi, trebuie să le descopere cei care le anchetează. Pe noi ne interesează să devoalăm oficial cum PSD a folosit acest vot pentru a încerca să câștige nelegal alegerile prezidențiale”, a susținut Voicu.
Citiți și:
Votul din Diaspora, Marian Vanghelie audiat la DNA în calitate de martor
Votul diasporei a fost uitat, Titus Corlățean și Mihnea Costoiu se întorc la Guvern
Ministrul diasporei, Bogdan Stanoevici: „Nu mă tem de ancheta DNA, nu am avut atribuţii la alegeri”
