Persoanele aflate în detenție au scris 157 de cărți în perioada 2014 și până în iunie 2015, în vederea reducerii pedepsei și eliberării condiționate, potrivit unor informații transmise de Administrația Națională a Penitenciarelor (ANP), relatează Agerpres. Numărul cărților scrise în penitenciare a crescut față de anii anteriori, conform statisticilor ANP, care arată că în anii 2012 și 2013 au fost redactate 97 de lucrări de către persoane private de libertate.
Conform Legii privind executarea pedepselor, art. 96, lit.f, “în cazul elaborării de lucrări științifice publicate sau invenții și inovații brevetate, se consideră 30 de zile executate pentru fiecare lucrare științifică publicată sau invenție și inovație brevetate”. Recent, după ce în presă s-a semnalat că anumite lucrări scrise în penitenciar ar fi plagiate, ministrul Justiției, Robert Cazanciuc, anunța că există mai multe propuneri de modificare a Legii privind executarea pedepselor.
Scopul acestor schimbări legislative este, adăuga el, de a aduce clarificări referitoare la ce înseamnă caracterul științific al unor astfel de cărți.
Unele acuzații făceau referire la omul de afaceri Gheorghe Copos, condamnat în dosarul “Transferuri în fotbal”, între timp eliberat condiționat. În timpul detenției, Copos a publicat patru cărți la Editura Niculescu – “Alianțe matrimoniale în politica principilor români din Țara Românească și Moldova în secolele XIV-XVI”, “Tășnadul medieval”, “Franciza vs management în industria hotelieră” și “Turismul, vector de interculturalitate” – și o carte la Editura Meteor Press – “Turismul european durabil și provocările lui”.
Au mai scris sau scriu lucrări în penitenciar Mihai Stoica, Gheorghe Popescu, Sorin Ovidiu Vîntu, Miron Mitrea (aflați încă în detenție), precum și Adrian Năstase și George Becali, eliberați condiționat. De asemenea, DNA a anunțat că a transmis o notă Consiliului Superior al Magistraturii și Ministerului Justiției în care cerea acestor instituții să aprecieze asupra oportunității inițierii unor modificări legislative în materie. DNA își motiva demersul de modificare a legii prin faptul că pentru realizarea unor astfel de lucrări este nevoie de consultarea unor materiale de referință – enciclopedii, lexicoane, glosare, vocabulare, dicționare – “care nu pot fi în mod rezonabil accesate în penitenciar”.
În nota adresată CSM se făcea trimitere la situația din alte țări europene, unde o astfel de reducere a pedepsei datorată scrierii de lucrări științifice nu este reglementată. Și Comisia de etică a Universității din București a reacționat în această privință. Reprezentanții forului au susținut că au constatat, în urma informațiilor primite de la Administrația Penitenciarelor, existența unei “imperfecțiuni majore” a cadrului legislativ privind reducerea pedepsei deținuților care realizează și publică lucrări științifice în regim de detenție.
