Dorinţa de putere, tendinţa spre bârfe, tendinţa de a invidia, pasivitatea, fatalismul şi resemnarea sunt limitările angajaţilor români. Puncetele tari ale angajaţilor sunt creativitatea, inteligenţa, independenţa, spiritul de familie, dorinţa de schimbare şi criticismul, arată un studiu.
Peste 80% dintre angajaţi încurajează bârfa şi sunt dominaţi de dorinţa de putere, potrivit unui studiu realizat de compania de consultanţă şi training Result Development.
Conform studiului, peste 70% dintre români simt dorinţa de a fi lăudaţi sau au tendinţa de a se crede mai deştepţi.
Alte limitări ale românilor sunt tendinţa de a căuta ţapi ispăşitori, orgoliul, comoditate, invidia, superficialitatea şi neasumarea responsabilităţii. „Limitările selfului românesc reprezintă caracteristicile culturale cu valenţe negative, care sunt potenţiale limitări sau puncte slabe exprimate prin comportamentele românilor de zi cu zi”, explică Dorin Bodea, senior consultant la Result Development.
Limitările selfului par favorabile celorlalţi şi mai puţin nouă înşine, spune Bodea, dar modul în care îi vedem pe ceilalţi este şi modul în care ne văd ceilalţi pe noi înşine. Cu toţii suntem români şi formăm comportamentul colectiv românesc, identificându-ne cu calităţile dorite şi blamându-i slăbiciunile.
Ardelenii se cred şefi, iar moldovenii au spirit de sacrificiu
Angajaţii din Moldova se cred integri şi loiali, cei din Valahia liberi şi independenţi, iar cei din Transilvania se cred mai deştepţi şi vor mai mult să fie şefi, potrivit studiului.
Angajaţii din Moldova se caracterizează ca fiind integri şi loiali, cei din Valahia se definesc prin libertate şi independenţă, iar cei din Transilvania se cred mai deştepţi şi exprimă o dorinţă mai puternică de a fi şefi, arată un studiu realizat de compania de consultanţă şi training Result Development. În acelaşi timp, românii din Moldova cred că au spirit de familie şi sacrificiu, cei din Muntenia se cred mai liberi şi mai puţin resemnaţi, iar cei din Translivania se consideră resemnaţi şi cu tendinţa de a-şi plânge de milă. Studiul mai arată că bărbaţii se consideră mai inteligenţi, dar mai superficiali şi leneşi decât femeile, în timp ce acestea se cred mai pesimiste, dar mai integre decât bărbaţii.
Potrivit studiului puncetele tari ale angajaţilor români sunt creativitatea, inteligenţa, independenţa, spiritul de familie, dorinţa de schimbare şi criticismul.
Printre punctele slabe se numără dorinţa de putere, tendinţa spre bârfe ţi invidia. La sondaj au participat peste 1.100 de persoane cu vârsta cuprinsă între 20 şi 50 de ani, majoritatea angajaţi cu studii superioare.
Românii din afara ţării, mai responsabili
Românii care muncesc în afara ţării sunt mai productivi cu circa 10% decât cei care au rămas acasă, se arată într-un studiu privind mobilitatea muncitorilor în cadrul UE, elaborat de Institutul Naţional de Cercetare Economică şi Socială din Marea Britanie.
Potrivit raportului, persoanele care emigrează provin de regulă dintre cei mai calificaţi muncitori şi specialişti, astfel încât nivelul mediu al productivităţii acestora este mai mare decât al celor rămaşi în ţară. Diferenţa de productivitate dintre românii care muncesc în Spania, Italia sau Germania şi românii din ţară este de la 157 la 143, pe o scară unde cifra 100 reprezintă productivitatea medie a muncitorilor slab calificaţi.
Situaţia este comparabilă în cazul bulgarilor (deşi diferenţa este mai mică, de la 158 la 162) sau al polonezilor (158 vs. 172 puncte).
„Dacă muncitorii cei mai productivi emigrează, înseamnă că nivelul mediu de productivitate din ţară ar fi sensibil mai ridicat dacă aceştia ar fi rămas acasă. Acest fapt ilustrează clar impactul „migraţiei creierelor” asupra economiei”, se arată în studiu.
În cazul României, impactul negativ al emigraţiei cetăţenilor asupra PIB- ului este cel mai semnificativ din Europa. Astfel, fenomenul emigraţiei trage în jos PIB-ul României cu 10,5%. în această estimare s-au luat în calcul inclusiv diferenţele de productivitate dintre cei care pleacă şi cei care rămân în ţară.
