Străinii scot milioane de euro din pământurile noastre. Tot mai mulţi investitori din Ţara Cantoanelor s-au stabilit în vestul României, unde au cumpărat, ori au luat în arendă mii de hectare.
În Elveţia nu şi-ar fi permis o astfel de investiţie, iar aici încă pot să facă agricultură bio, atât de apreciată peste hotare.
Markus are 40 de ani şi este agricultor din tată în fiu. Simţul afacerilor l-a făcut să intuiască imediat potenţialul de câştig din România. Aşa că a cumpărat cu banii jos 1.000 de hectare de teren arabil.
La sfârşitul anului trecut străinii deţineau peste 700.000 de hectare din terenul agricol românesc, adică 8,5% din suprafaţa arabilă a ţării.
În timp ce olandezii, belgienii, danezii, italienii şi elveţienii îşi împart vestul ţării, celelalte regiuni sunt ocupate, în majoritate, de francezi şi de nemţi.
Markus cultivă grâu, floarea soarelui şi soia. Preferă să lucreze însă pământul românesc după metode… elveţiene. Şi-a adus de acasă toate utilajele: tractoare, combine, semănători, ba chiar şi o parte dintre seminţe. În total, a investit peste 1 milion de euro. Cu timpul, şi-a construit lângă Timişoara şi o casă unde s-a mutat cu soţia.
Nu departe de el un alt conaţional, Theo Hani, fost consilier financiar în domeniul agricol, are 800 de hectare de teren în judeţul Arad. Când a ieşit la pensie, Theo avea deja toate informaţiile despre cum să facă profit.
S-a apucat de agricultură bio în România cu toată familia: soţie, fiu, fiică, ginere şi nepoţi. Familia Hani produce în fiecare an circa 600 de tone de cereale.
Peter Bayard a venit la noi în 1996 şi, de atunci, are afaceri cu aparatură medicală, în domeniul serviciilor, iar mai nou a trecut pe ogor.
În judeţul Timiş, din cele peste 550.000 de hectare de terenuri agricole, mai mult de o treime au fost cumpărate sau luate în arendă de străini.
