Cifre alarmante pentru România: în luna decembrie a anului trecut s- au născut doar 13.650 de copii, cu 2.020 mai puţi decât în luna noiembrie a aceluiaşi an. Cum politicile de austeritate duse de guvernanţi i-au făcut pe români să considere aducerea pe lume a unui copil o misiune mult prea grea, specialiştii avertizează că în câţiva zeci de ani ne-am putea confrunta cu depopularea teritoriului ţării.
Dificultăţile economice şi instabilitatea la locul de muncă sunt doar două din motivele pentru care românii nu prea mai fac copii. De la o lună la alta, numărul nou-născuţilor scade simţitor.
Potrivit celor mai recente date ale Institutului Naţional de Statistică, în luna decembrie a anului trecut, în România s-au născut 13.650 de copii, cu 2.020 mai puţini decât în luna noiembrie. În plus, şi numărul persoanelor care au decedat în ultima lună a anului trecut a fost mai mare cu 2.832 decât în noiembrie, respectiv 23.073.
Banii de la stat, insuficienţi mamelor
Recesiunea în care s-a aflat România este principala cauză identificatâ de specialişti pentru scăderea natalităţii. De multe ori, viitorii părinţi consideră veniturile lor insuficente pentru aducerea pe lume şi creşterea unui copil. Chiar dacă statul pune la dispoziţie o serie de măsuri de asistenţă socială pentru părinţi (în special pentru mame), aceşti bani nu sunt suficienţi.
Cheltuielile pentru creşterea unui copil de până la un an se ridică în medie 880 de lei, lună de lună.
Statul oferă părinţilor alocaţie de stat (42 de lei), alocaţie nou-născut (200 lei/luna (copii pina la 2 ani), contravaloare trusou, indemnizaţie creştere copil (până la vârsta de 2 ani – 85% din media veniturilor nete realizate în ultimul an anterior naşterii copilului, dar nu mai mult de echivalentul a 3 salarii medii brute pe ţară, sau 600 lei/lună) şi stimulent creştere copil (100 de lei/lună).
Dacă eşti angajat, poţi beneficia de concediu de maternitate sau paternitate (după caz) plătit de la stat.
Mor mai mulţi români decât se nasc
Cu o speranţă de viaţă la naştere medie de 70 de ani şi o rată a mortalităţii net superioară celei a natalităţii, populaţia ţării continuă să fie într-un declin abrupt. În 2010 şi 2011 au murit câte 260.000 de români, în condiţiile în care nu s-au produs evenimente deosebite, care să influenţeze rata mortalităţii, într-un sens sau altul. Prin urmare, dacă tendinţa de descreştere a ratei natalităţii se va accentua, este posibil ca populaţia României să se mai împuţineze cu un milion de suflete, la fiecare zece ani. Asta, fără a socoti fenomenul emigraţiei, despre care se prezumă că se va accentua, pe măsura adâncirii crizei şi cu condiţia ca pieţele muncii din statele UE şi alte ţări precum Canada, Australia să îşi deschidă mai larg porţile muncitorilor români.
Nu luăm în calcul nici o accelerare a procesului de descreştere a populaţiei de pe urma efectelor inevitabile ale unor catastrofe precum prăbuşirea totală a sistemului public de pensii, văzuta de mulţi ca inevitabilă în 20-30 de ani de aici înainte, în urma deteriorării continue a raportului dintre populaţia contributivă şi cea beneficiară a asigurărilor sociale.
A crescut numărul divorţurilor
Datele statistice arată o creştere a ratei divorţurilor în rândul românilor, precum şi scăderea numărului căsătoriilor. La oficiile de stare civilă s-au înregistrat în luna decembrie 4.305 căsătorii, cu 1.003 mai puţine decât în luna noiembrie.
Numărul divorţurilor a fost de 2.859, cu 357 mai multe decat în luna noiembrie.
Copii abandonaţi de părinţi
În România, la fiecare 6 ore un copil este abandonat de părinţii săi. Anual, aproximativ 1.200 de copii sunt lăsaţi în grija statului de părinţii care nu îşi permit să îi crească. În total, în acest moment există 40.000 de copii abandonaţi. Fie că sunt lăsaţi la maternitate de mame sau la casa de copii, autorităţile preiau în grija lor aceşti copii şi încearcă să se lupte cu fenomenul abandonului parental.
