Ministerul sud-coreean al Siguranţei Alimentelor şi Medicamentelor a anunţat că a aprobat efectuarea de teste clinice avansate pentru tratamentul candidat CT-P59 al companiei biofarmaceutice sud-coreene Celltrion ce ar putea fi folosit împotriva noului coronavirus. Compania a cerut testarea vaccinului și în România, transmite agenţia Yonhap, preluată de Agerpres.
Fazele a doua şi a treia vor fi realizate după ce testele iniţiale întreprinse pe persoane sănătoase au arătat că substanţa antivirală pe bază de anticorpi dezvoltată de Celltrion nu a avut efecte nocive.
Următoarele faze ale testelor vor avea ca subiecţi persoane cu simptome moderate şi severe, ceea ce le va permite cercetătorilor să verifice mai bine eficacitatea CT-P59 împotriva COVID-19, precum şi siguranţa sa generală, a precizat ministerul sud-coreean.
Testele din faza a doua vor fi întreprinse pe 300 de persoane pentru a stabili dozajele adecvate. În faza a treia, în care vor fi implicaţi în jur de 270 de pacienţi, se va testa eficacitatea reală a CT-P59 contra infecţiilor virale, mai a indicat ministerul.
Compania Celltrion a anunţat că, pe lângă Coreea de Sud, a solicitat ca CT-P59 să mai fie testat clinic în SUA, România şi alte trei ţări, în cadrul eforturilor de găsire a unor substanţe de tratament viabile pentru combatarea pandemiei.
Agenţia naţională sud-coreeană pentru teste clinice a informat că Seulul a aprobat 23 de teste clinice diferite pentru substanţe candidate pentru tratarea COVID-19. Dintre acestea, 21 sunt medicamente şi două sunt potenţiale vaccinuri.
Când se va produce vaccinul românesc anti-COVID
România ar putea beneficia de un vaccin împotriva COVID în primul trimestru al anului viitor, a anunţat ministrul Sănătăţii, Nelu Tătaru. „Comisia Europeană are în discuţie, în acest moment, în evaluare şi contractare cu şase firme producătoare. Sunt deja două care au semnat contractul. Noi suntem acolo, urmează ca în primul trimestru al anului viitor să beneficiem de un prim vaccin şi în prima jumătate să putem să îl şi facem la noi în ţară“, a declarat Tătaru.
În prima fază, Comisia va primi 30 de milioane de doze, iar în România vor ajunge 4% din acestea, adică 1.290.000 de doze. În final, la noi în ţară vor ajunge peste 10 milioane de doze de vaccin din cele 300 de milioane achiziţionate de Comisia Europeană.
Surse militare au declarat pentru „Adevărul“ că procesarea vaccinului se va putea realiza şi la Institutul Naţional de Cercetare-Dezvoltare Medico-Militară „Cantacuzino“, aflat în subordinea Ministerului Apărării Naţionale, dar numai în anumite condiţii. În plus, mai sunt necesare unele investiţii. „Se va ridica o nouă linie de producţie în zona limitrofă a Capitalei pentru că vaccinul nu se poate fabrica în actualul sediu.
Va costa aproximativ 50 de milioane de euro, aceasta ar fi putea fi gata într-un timp relativ scurt, de câteva luni”, au precizat sursele citate. În plus, Institutul Cantacuzino trebuie să se doteze şi cu un utilaj numit „maşină de recoltat” fără de care producţia, chiar şi numai în loturi experimentale, nu poate fi demarată.
