România are cele mai multe nașteri din Europa la nivelul fetelor sub 15 ani, arată datele Institutului Național de Statistică (INS). În 2019, 749 de nașteri au provenit de la mame cu vârsta sub 15 ani. Și aproape 18.000 la mame cu vârsta între 15 și 19 ani, dintr-un total de 199.720 de nașteri la nivel național.
Situația e cu atât mai gravă cu cât mai puțin de două procente din mamele minore spun că au interacționat cu serviciile publice de asistență socială, potrivit unei anchete sociologice realizate de Salvați Copiii România în 2020.
„Cele mai recente date comunicate de Institutul Național de Statistică (INS) arată că dintre cele 199.720 de nașteri din 2019, 749 provin de la mame cu vârsta sub 15 ani și 17.933 de la mame cu vârsta între 15-19 ani. Dintre cele 749 de mame cu vârsta sub 15 ani, 720 se aflau la prima naștere, iar 29 la a doua naștere. Pe segmentul 15 – 19 ani, dintre cele 17.933, 13.291 se aflau la prima naștere, în vreme ce 3.851 se aflau la a doua naștere, 710 la a treia naștere, 70 la a patra naștere și 11 la cel de-al cincilea copil”, au transmis reprezentanții organizației Salvați Copiii.
Datele Eurostat arată că în UE numărul total de mame minore este de 1.794, din care 749 sunt din România, adică aproape 40%. „Sunt țări care nu au nicio mamă minoră, precum Olanda, Danemarca și Finlanda, state în care educația pentru sănătate este obligatorie încă de la vârsta de 3 ani”, spune Gabriela Alexandrescu, Președinte Executiv Salvați Copiii România.
Numărul fetelor din comunitatea romă care devin mame la vârste fragede a scăzut
Neonatologii atrag atenția că această creștere a numărului copiilor cu copii nu este cauzată de adolescentele care provin din comunitatea romilor și care, potrivit cutumelor şi normelor tradiţionale, se căsătoresc foarte devreme, ci de cele care provin din familiile dezorganizate.
Anul trecut, în timpul pandemiei, în județul Timișoara, de exemplu, numărul de nașteri la mamele adolescente a crescut cu 20%.
„În pandemie lucrurile s-au accentuat. Am stat foarte mult în izolare, fără socializare, mulți și-au pierdut locurile de muncă, policlinicile de stat au fost închise, avortul la cerere a fost limitat, n-aveau bani să se ducă la un cabinet privat și să facă întrerupere de sarcină și, ca atare, și rata de mortalitate infantilă a fost mai mare în rândul copiilor proveniți din aceste sarcini”, spune prof. dr. Gabriela Olariu, șefa Secției Neonatologie Spitalul de Obstetrică-Ginecologie din Timişoara.
În ceea ce privește repartizarea pe județe în țară, datele arată că județele cu cele mai multe mame adolescente sunt: Mureș – 931 Dolj – 838 Brașov – 830 Iași – 733 Bacău – 722 La polul opus se află: Brăila – 248 Mehedinți – 234 Caraș-Severin – 209 Gorj – 190 Tulcea – 187.
